Nu este dificil de observat faptul ca, fara o anumita preocupare pentru viata interioara, cultivarea unei atentii launtrice si deprinderea unei anumite îngrijiri de sine sunt obisnuinte cu anevoie de câstigat. Traind în vârtejul lumii, semnalele ei intra cu usurinta în noi, ocupându-ne gândurile si trezind în noi emotii intense. Însa nu vom putea instaura launtric, cu aceeasi usurinta, pacea, linistea, limpezimea adâncului din noi. Asa cum multi filosofi, dar mai ales parinti ai spiritualitatii crestine au constatat de-a lungul istoriei, pentru acestea din urma e nevoie de un considerabil efort al atentiei si vointei, de multa disponibilitate, dar si de o preocupare constanta pentru viata spirituala.Iuresul vietii, presiunea obligatiilor sociale, multitudinea stirilor si informatiilor, dispozitivele tehnice tot mai performante, dar si zgomotoasa industrie a divertismentului, cu invitatiile ei multicolore, tin sub asediu, în fiecare zi, mintea, inima si viata omului, cu diversele lor ocazii sau urgente. Dar postmodernitatea nu ridica doar obstacole în calea omului catre sine însusi. În ea gasim astazi si câteva invitatii la supravegherea de sine în forme noi, fara precedent în întreaga istorie. Într-un mod neasteptat, vechea purtare de grija pentru sine tinde sa revina în atentia omului, fiind valabila chiar si pentru cei familiarizati cu noile tehnologii. Este vorba despre o anumita preocupare pentru propria viata, o automonitorizare bazata pe dispozitive tehnice performante, în stare sa înregistreze maruntisurile fiecarei zile si efectele lor cumulate de-a lungul vietii.Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 572

Id: 43245

Data: Aug 17, 2014

Imagine: