Astazi se implinesc trei ani de cand Biserica Ortodoxa Romana si intreaga lume crestina au primit cu profunda durere in suflet vestea trecerii din aceasta viata a fericitului intru adormire Parintele Patriarh TEOCTIST († 30 iulie 2007).La ceas de pomenire, de aducere aminte si de omagiere a memoriei acestui vrednic Arhipastor al Ortodoxiei romanești, sunt inca vii in inimile noastre dragostea sa netarmurita pentru Biserica si popor, chipul sau luminos si bunatatea sa sufleteasca. Lucrarea sa pastorala, misionara, duhovniceasca, culturala si sociala pentru binele Bisericii Ortodoxe Romane, reprezinta pentru noi cei de astazi, ierarhi, cler si credinciosi, un prilej de a ințelege mai duhovnicește istoria recenta a Bisericii noastre, care a avut de infruntat multe incercari și umiliri, dar a cunoscut și puterea ajutorului primit de la Dumnezeu spre a birui aceste incercari. Ne reamintim acum cu emoție de Betleemul patriarhului Teoctist, ținutul Botoșanilor din frumoasa Moldova, unde a vazut lumina zilei, unde a intrat in randul monahilor devenind frate de manastire la Vorona și unde i-au fost incredințate primele rosturi in Biserica. De acolo, din Moldova Sfantului Voievod Ștefan cel Mare, pana la demnitatea de Patriarh, fericitului intru adormire Patriarhului TEOCTIST i s-au adaugat anii și vredniciile slujind lui Hristos și Bisericii Sale, timp de 57 de ani, numai in demnitatea arhiereasca, iar ca slujitor al Sfantului Altar, (ierodiacon, ieromonah, arhiereu) 70 de ani in total. Parintele Patriarh TEOCTIST a raspandit in jurul sau lumina din lumina lui Hristos, pentru ca a fost un ierarh evlavios si harnic. A pastorit in vreme de oprelisti comuniste, dar si de libertate agitata, totdeauna intr-un context misionar care a cerut multa veghe si jertfelnicie, multa intelepciune si lupta duhovniceasca. De aceea, experienta rugaciunii i-a fost izvor de putere spirituala, de curaj si intelepciune, de bunatate si iertare, de dialog si cooperare atat in vreme de necaz si suferinta, cat si in timp de noi speranțe și multiple impliniri.Statornicia in credința ca tarie sufleteasca l-a ajutat sa slujeasca Biserica in vremuri grele, urmand pilda Sfantului Apostol Pavel: in multa rabdare, in necazuri, in nevoie, in stramtorari, (…) in osteneli, in privegheri, in posturi, in curație, in cunoștința, in indelunga-rabdare, in bunatate, in Duhul Sfant, in dragoste (Cf. II Corinteni 6, 4 - 6). Parintele Patriarh TEOCTIST a fost un arhiereu harnic si intelept care a lucrat pentru pastrarea credinței și a valorilor culturale romanești inspirate de ea. Dupa anul 1990 Parintele Patriarh TEOCTIST a folosit libertatea pentru a urma traditiei romanesti privind prezenta activa a Bisericii in societate. A raspandit lumina si speranta prin multele biserici construite din temelie, prin multe canonizari de sfinti romani, prin reintroducerea religiei in școlile publice, prin reintegrarea invațamantului teologic in rețeaua de stat, prin reactivarea asistenței religioase a preoților de caritate in unitațile militare, in spitale și in penitenciare, prin inființarea unor centre social-filantropice pentru persoanele defavorizate, precum și prin inființarea de cabinete ori centre social-medicale.A adus bucurie multor romani prin eparhiile reactivate sau nou infiintate in Ţara si in afara hotarelor actuale ale Romaniei. A cultivat comuniunea prin relatii fratesti pline de lumina si caldura spirituala cu toate celelalte Biserici Ortodoxe surori, dar și prin grija parinteasca pentru frații noștri romani de pretutindeni.Din sufletul sau bun și pașnic a izvorat adesea indemnul spre dialog și cooperare cu alte Biserici creștine, fiind ințelept pastrator al tradiției irenice a Ortodoxiei romanești, care a evitat atat izolarea de alți creștini, cat și dizolvarea identitații proprii in intalnirea sau coexistența cu aceștia.Cele mai evidente roade ale vizitei Papei Ioan Paul al II-lea la Bucuresti, in mai 1999, si a Parintelui Patriarh TEOCTIST la Roma, in octombrie 2002, sunt multele biserici romano-catolice din Italia si Spania oferite ca spațiu de rugaciune pentru credinciosii celor aproape 200 de parohii ortodoxe romanesti, din aceste țari, pana cand parohiile noastre isi vor construi propriile lor lacasuri de cult. Aceasta ne arata ca dialogul frațesc și respectul reciproc sporesc omenia si bunatatea, precum și cooperarea practica intre Biserici, deși exista inca obstacole in refacerea unitații lor de credința și de viața eclesiala. Binecuvantata moștenire pe care ne-a lasat-o Preafericitul Parinte Patriarh TEOCTIST trebuie pastrata și cultivata in continuare cu ințelepciune și responsabilitate. Chiar la varsta sa venerabila, Parintele Patriarh TEOCTIST arata o uimitoare tinerețe și o dinamica viguroasa in receptarea și promovarea noilor șanse pastorale și misionare ale Bisericii in societatea romaneasca de azi. In același timp, era conștient ca totdeauna mai sunt unele probleme de rezolvat potrivit cu nevoile concrete ale Bisericii. Sa ne gandim doar la dorința sa arzatoare de a vedea construita Catedrala Mantuirii Neamului. Daca in rastimpul de trei ani de la mutarea sa la locașurile cele veșnice s-au facut pași importanți in pregatirea proiectului de construire a acestei noi Catedrale, aceasta se datoreaza mai ales faptului ca eforturile noastre prezente sunt susținute de rugaciunile sale din cer. In acest sens, am pastrat locația aleasa de Preafericirea Sa pentru construirea Catedralei Mantuirii Neamului și am organizat concursul pentru proiectul construirii Catedralei Mantuirii Neamului pe amplasamentul respectiv. Concursul a fost caștigat de o firma din Bacau prezentand un proiect de catedrala inspirat din stilul catedralelor ortodoxe romanești din secolul XX, o sinteza intre stilul bizantin rasaritean și stilul neoclasic occidental, mai ales ca romanii, in istorie, au avut mereu vocația sintezelor, a arcadelor spirituale care unesc secole și spații diferite. Aceasta era și dorința Parintelui Patriarh TEOCTIST: o catedrala in stil arhitectural romanesc.Prin tot ceea ce ne-a lasat ca moștenire spirituala a personalitații și activitatii sale bisericești și romanești, Parintele Patriarh TEOCTIST ramane in memoria noastra ca fiind un om ințelept, un pastor rabdator și un rugator interiorizat. Intrucat simțim astazi ca, prin lumina vietii si a faptelor sale pilduitoare, vrednicul de pomenire Parintele nostru Patriarh TEOCTIST este tainic prezent in Biserica noastra ca o candela de inviere, ca o calauza spirituala, ne rugam lui Hristos Domnul, Arhiereul Vesnic, sa aseze sufletul lui in locasurile sfintilor Sai slujitori, in bucuria ingerilor, in lumina si iubirea Preasfintei Treimi. Vesnica lui pomenire din neam in neam! †DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 620

Id: 8165

Data: Jul 31, 2010

Imagine: