In episodul izgonirii lui Adam din Rai exista un moment enigmatic si greu de talcuit. Dupa caderea in pacatul neascultarii, Dumnezeu le face primilor oameni imbracaminte din piele. Apoi a facut Domnul Dumnezeu lui Adam si femeii imbracaminte din piele si i-a imbracat (Facerea 3, 21). In cele ce urmeaza ne-am propus sa vorbim despre semnificatia hainelor de piele.Pentru a intelege mai bine acest moment, propunem sa prezentam pe scurt evenimentele relatate de dreptul Moise in capitolele 2 si 3 ale cartii Facerea, evenimente care au legatura cu semnificatia hainelor de piele: Adam si cu Eva erau amandoi goi si nu se rusinau (Fc. 2, 25); Adam si Eva nesocotesc porunca lui Dumnezeu si mananca din pomul cunostintei binelui si raului (Fc. 3, 6); Adam si Eva si-au acoperit trupurile cu vesminte din frunze (Fc. 3, 7); Adam si Eva se ascund de Dumnezeu din cauza rusinii pentru goliciunea lui (Fc. 3, 8-10); Dumnezeu anunta pedeapsa pentru pacatul oamenilor (Fc. 3, 16-19); Dumnezeu face haine de piele si ii imbraca pe primii oameni, incetand deci sa mai fie goi (Fc. 3, 21). Din aceasta insiruire de evenimente vedem ca este un timp cand Adam si Eva erau goi, dar nu se rusinau, intervine apoi pacatul neascultarii, dupa care goliciunea trupurilor lui Adam si Eva este de nesuportat. Ei se rusineaza si incearca sa se acopere cu frunze. Dumnezeu insusi le lucreaza cu mana sa haine de piele pentru barbat si femeie. Ce ar putea fi aceste haine de piele? Daca mergem la intelesul imediat al textului, ele sunt un fel de acoperaminte sau vesminte rudimentare facute din pielea unui animal. Cuvantul evreiesc kathoneth, care desemneaza hainele de piele, se refera la o haina lunga, asemenea unei tunici, care se intinde de la umeri pana la genunchi. Şi in alte locuri este pomenita o astfel de haina. Şi iubea Israel pe Iosif mai mult decat pe toti ceilalti fii ai sai, pentru ca el era copilul batranetilor lui, si-i facuse haina lunga si aleasa (Fc. 37, 3). Apoi a luat Rebecca haina cea mai frumoasa a lui Isav, fiul ei cel mai mare, care era la ea in casa, si a imbracat pe Iacov, fiul cel mai mic; iar cu pielea iezilor a infasurat bratele si partile goale ale gatului lui (Fc. 27, 15-16). In aceste doua locuri din Vechiul Testament, kathoneth -ul de la Facerea cap. 3, hainele de piele facute de Dumnezeu corespund cu haina pe care Rebecca a pus-o pe umerii lui Iacov sau cu haina pe care Iacov-Israel a dat-o lui Iosif.Haina ca o binecuvantare si mostenireRemarcam ca haina nu era doar un accesoriu vestimentar, ci ea semnifica o mostenire pe care parintele o lasa fiului. Vedem in cazul lui Isav si a lui Iacov ca haina este asimilata binecuvantarii pe care Isaac o transmite fiilor sai. Revenind la episodul de la Facerea cap. 3, hainele de piele pe care Dumnezeu le da primilor oameni semnifica intr-un fel si o binecuvantare a Creatorului, si o mostenire pe care primii oameni, la randul lor, o vor transmite fiilor lor. Asa cum Dumnezeu i-a imbracat pe oameni pentru a nu fi goi, si deci vulnerabili intemperiilor si naturii care le era potrivnica - blestemat va fi pamantul pentru tine!... spini si palamida iti va rodi el si te vei hrani cu iarba campului (Fc. 3, 17-18) - la randul lor patriarhii poporului ales au dat haina de pret fiilor lor ca o mostenire si binecuvantare. Haina are in acest context semnificatia unui inceput bun, unui bun start in viata, unui ajutor la inceput de drum. Dumnezeu este primul care ofera acest ajutor primilor oameni, iar ulterior aceasta imagine este reprodusa de fiecare om in parte, in interiorul familiei lui.Pogoramant din partea CreatoruluiPe langa acest aspect pozitiv, traditia bisericeasca a pastrat si un aspect negativ al hainelor de piele. Ele apar in urma caderii in pacat a primilor oameni si sunt un pogoramant din partea Creatorului. Hainele de piele sunt facute de Dumnezeu, dar pentru ele a trebuit sa moara un animal. Pentru prima data apare in lume ideea sacrificiului, numai ca, in aceasta ipostaza, Dumnezeu este cel care sacrifica una din creaturile sale pentru om. In acest episod vedem ca primul sacrificiu sangeros a fost facut de Dumnezeu pentru ca primii oameni sa aiba cu ce sa-si acopere trupurile. La Levitic 7, 8 se spune: Cand preotul aduce jertfa arderii de tot cuiva, pielea jertfei aduse va fi a preotului, aratand ca in cadrul jertfei pielea animalului avea un rol special. Era daruita preotului pentru fabricarea vesmintelor cultice sau pentru a fi folosita in diferite alte moduri la templu. La Iesirea 26, 14 se arata ca la acoperirea cortului sfant s-au folosit pieile jertfelor: Dupa aceea sa faci cortului un acoperis de piei rosii de berbec si inca un acoperis de piei de vitel pe deasupra. Hainele de piele semnifica in cazul primilor oameni pierderea inocentei primordiale, pierderea harului si a intelepciunii, precum si un mod de vietuire specific Raiului. Hainele de piele arata pierderea adevaratei vieti, si implicit aparitia unui compromis in existenta omului, un compromis, sau o a doua natura, cu care omul este invesmantat pentru a supravietui in lumea creata. De vesmantul cel de Dumnezeu tesut m-am dezbracat eu, ticalosul, prin sfatul vrajmasului, neascultand porunca Ta cea dumnezeiasca, Doamne. Şi m-am imbracat acum cu frunze de smochin si cu haina de piele; caci m-am osandit a manca prin sudori painea cu munca; si pamantul a fost blestemat sa-mi rodeasca spini si palamida. Ci Tu, Cel ce Te-ai intrupat din Fecioara in anii cei de apoi, chemandu-ma, iarasi adu-ma in Rai (cantare la slujba Vecerniei din Duminica izgonirii lui Adam din Rai).Goliciunea a fost ascunsa cu piei moarteIn interpretarea Sfintilor Parinti, hainele de piele exprima viata biologica a omului si mortalitatea naturii alterate de dupa pacat. Teologul grec Panayotis Nellas a acordat o atentie deosebita hainelor de piele in lucrarea sa Omul, animal indumnezeit. El a aratat ca hainele de piele sunt mortalitatea biologica (nekrotes) care a devenit a doua natura a omului de dupa cadere. Ideea ca mortalitatea invesmanteaza dupa cadere natura omului este exprimata si de Sfantul Grigorie de Nyssa, care spune, citat de teologul grec, ca Adam si-a ascuns goliciunea de jur imprejur cu piei moarte (nekron dermates). Aceasta noua stare schimba pentru omul cazut viata in supravietuire, iar valoarea principala a vietii lui nu mai este comuniunea, ci salvarea individuala. Misterul hainelor de piele nu poate fi inteles fara persoana Mantuitorului Iisus Hristos. Fiul lui Dumnezeu S-a intrupat, a asumat hainele de piele ale naturii umane, adica mortalitatea si stricaciunea omului cazut, dar le-a supus voii lui Dumnezeu. Vointa naturala a omului a supus-o vointei divine, si hainele de piele devin mijlocul prin care omul este transformat. Folosindu-se de moarte, Hristos schimba hainele de piele ale naturii sale umane intr-o noua realitate, o realitate hari-ca, indumnezeita. In Hristos vedem ca destinul hainelor de piele nu este moartea, ci invierea. (Articol publicat in Ziarul Lumina din data de 16 martie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1633

Id: 29188

Data: Mar 16, 2013

Imagine: