În seara zilei de 17 iunie anul 2 î.Hr., în toate orasele din Mesopotamia, se discuta înflacarat despre un spectaculos eveniment celest, care putea fi vazut la apus.De câteva saptamâni, planeta Venus parea ca se deplaseaza spre est, printre stele, pe un traseu ce urma a se încheia printr-o coliziune cu planeta Jupiter. Iata ca în seara acelei zile, spectaculosul fenomen, care aprinsese spiritele si încalzise imaginatia locuitorilor Mesopotamiei, ajunsese la apogeu. Cele doua planete erau atât de apropiate încât, pentru ochiul liber, nu mai pareau a fi doua corpuri ceresti, ci unul singur, dar mai stralucitor decât toate stelele de pe cer. O lumina crepusculara domina întreg cerul catre apus, chiar în directia Palestinei.O asemenea priveliste era absolut unica în viata unui om. Iar în Babilon, orasul în care, timp de secole, cohorte de învatati se dedicasera studierii, analizarii si interpretarii fenomenelor cosmice, se cauta acum o explicatie pentru miracolul de pe cer.Probabil, daca la acea vreme ar fi existat mijloacele de comunicare din zilele noastre, evenimentul ar fi stat pe prima pagina si ar fi fost stire de deschidere în buletinele informative, nu doar în Babilon, ci în toata lumea.Fara nici o îndoiala, spectacolul ceresc oferit de conjunctia planetelor Venus si Jupiter a tulburat întreaga lume, mai ales ca el era observabil din toate partile pamântului locuit la acea vreme.Când s-a nascut Hristos?Pentru crestinii de la începuturi, faptul ca Mesia s-a nascut le era suficient. Aflati sub permanenta amenintare a persecutiilor, ei sarbatoreau în fiecare zi, în adâncul sufletelor lor, Nasterea, Moartea si Învierea Mântuitorului. Pur si simplu nu aveau nevoie de sarbatori prestabilite pentru a mai iesi din rutina si a-si mai aminti de Dumnezeu cel întrupat pentru mântuirea tuturor oamenilor. Mai degraba dintr-un sentiment al trairii deja în eternitate, al vesniciei coborâte în timp, decât din ignoranta, primii crestini nu au retinut data si anul de nastere al Mântuitorului.Sarbatoarea Nasterii Domnului este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine. În jurnalul ei de calatorie, Sylvia de Bordeaux (sau Egeria) aminteste în 385 despre manifestarile care aveau loc la Betleem si Ierusalim de Nasterea Domnului, sarbatoare tinuta, la acea vreme, la data de 6 ianuarie, odata cu Botezul. Nu peste multa vreme, cele doua sarbatori au fost separate, Nasterea Domnului serbându-se la 25 decembrie.Ratiunea acestei schimbari – sustin unii cercetatori – a fost aceea de a eclipsa o sarbatoare pagâna legata de solstitiul de iarna, dedicata soarelui. Alti cercetatori sustin ca, dimpotriva, sarbatoarea pagâna a fost creata pentru a acoperi sarbatoarea crestina.Revenind la problema noastra, se stie, cu exactitate, când s-a nascut Hristos?Steaua de la Betleem – conjunctie a doua planete?Nu, de vreme ce exista numeroase supozitii legate de acest subiect.Cert este ca era crestina – care începe cu anul nasterii lui Iisus - a fost „inventata” de un calugar nascut, acum mai bine de 14 secole, în Dobrogea de astazi, iar anul de gratie 2011 marcheaza, asadar, tot atâtia ani de la Nasterea Mântuitorului. Totusi, se pare ca Sfântul Dionisie Exiguul a gresit ceva în calculele sale, iar astazi se crede ca Mântuitorul s-a nascut între anii 6-2 î.Hr. În acest documentar, am luat în calcul ipoteza ca Mântuitorul s-a nascut în anul 2 î.Hr., urmând cele afirmate de una dintre cele mai noi teorii.De ce anul 2 î.Hr.?Corelând indiciile furnizate de Evanghelii (steaua, moartea lui Irod cel Mare, recensamântul lui Quirinius) cu cele oferite de izvoarele antice, s-a ajuns la concluzia ca anul 2 î.Hr. este, foarte probabil, anul în care s-a nascut Mântuitorul Hristos. Pe lânga acestea, cercetari din ultimii zeci de ani au lansat ideea ca misterioasa stea, de care vorbeste evanghelistul Matei, ar fi putut fi, de fapt, efectul creat de conjunctia planetelor Venus si Jupiter si nu o cometa sau o supernova, cum se crezuse înainte.Ipoteza ca steaua de care vorbeste evanghelistul Matei a fost un eveniment spectaculos pentru cunoscatori, deci si pentru magi, dar neglijabil pentru locuitorii Palestinei, ar putea fi sustinuta chiar de textul evanghelic. Versetele 2-3 ale capitolului al doilea al Evangheliei, par a lasa impresia ca Irod nu remarcase steaua, ca afla despre stea de la magi.În antichitate, orice corp luminos era considerat steaLa un simpozion tinut în anul 1980 la Observatorul astronomic Griffith din Los Angeles s-a discutat despre acest subiect, iar concluzia a fost aceea ca nu este exclus ca misterioasa stea care i-a condus pe magi la Iisus sa fi fost, de fapt, aparenta suprapunere pe bolta cereasca a doua planete.Cu ajutorul computerului s-a reusit, mai apoi, simularea conjunctiei dintre cele doua planete, petrecuta în vara anului 2 î.Hr., iar rezultatul a fost, într-adevar, uimitor.Ca urmare a celor discutate la acest simpozion, 600 de planetarii din SUA prezinta astazi conjunctia din 3-2 î.Hr. ca pe o realitate care s-a petrecut în timpul când s-a nascut Iisus din Nazaret. (Trebuie mentionat si faptul ca planetariile sunt institutii care prezinta realitati celeste recunoscute stiintific, nu doar scenarii posibile, pentru amuzamentul publicului.)Totusi, dincolo de ipotezele lansate de comunitatea stiintifica, trebuie sa tinem cont si de cele afirmate de izvorul nostru principal, Evanghelia dupa Matei.Oare evanghelistul Matei s-ar fi putut referi la o „simpla” conjunctie dintre doua planete si nu la un fenomen miraculos, atunci când a vorbit despre steaua care i-a condus pe magi la Iisus? Daca luam în calcul faptul ca în antichitate notiunea de stea se aplica nu doar stelelor, cât si planetelor, raspunsul ar putea fi afirmativ.Magii în audienta la IrodCare era statutul social si politic al magilor care au venit la Irod?Titulatura lor desemna faptul ca ei erau astrologi de profesie. Evanghelia lui Matei spune ca magii au venit din partile Rasaritului, pentru a se închina pruncului anuntat de spectaculosul eveniment astronomic. Este clar ca Matei nu i-a privit pe magi ca pe niste oarecari, ci ca pe niste persoane cu autoritate în interpretarea semnelor ceresti. Daca nu ar fi fost asa, atunci Irod, autoritatile si locuitorii Ierusalimului nu s-ar fi sinchisit de ei.Dar daca magii au venit de la curtea regilor persani ori erau membri de marca ai tagmei religioase persane, atunci, cu siguranta, au fost ascultati de Irod si de autoritatile de la Ierusalim cu toata atentia. Faptul ca niste întelepti venisera de la 1500 km departare, probabil ca l-a pus pe gânduri chiar si pe crudul Irod.Istoria ne mai spune ca magii, în calatoriile lor, se îmbracau exotic, maiestuos si oricine îsi dadea seama de statutul lor profesional. Fastul cu care vor fi intrat în Ierusalim (nementionându-se numarul magilor putem crede ca a fost vorba de un întreg alai) se poate sa fi fost un alt element care le-a asigurat facil audienta la Irod si la membrii Sinedriului (Curtea Suprema a evreilor).Magii au fost adusi la Betleem de un fenomen naturalDaca conjunctia planetelor Venus si Jupiter, petrecuta în data de 17 iunie din anul 2 î.Hr. este steaua care i-a dus pe magi la Betleem, înseamna ca Iisus s-a nascut în iunie? Nu, nicidecum. Conjunctia celor doua planete i-a determinat pe magi sa plece în Palestina, dar nicaieri nu se spune ca ei au ajuns la Betleem exact la acea data. E posibil ca nasterea Mântuitorului sa se fi petrecut chiar si dupa mai multe luni de la data conjunctiei. Un argument în acest sens îl constituie si porunca lui Irod, de a ucide toti pruncii mai mici de doi ani, semn ca între nasterea Mântuitorului, venirea magilor la Irod si decizia lui regelui de a ucide toti pruncii, mai mici de doi ani din Betleem, trecuse ceva vreme.Asadar, pare plauzibila ipoteza ca magii au fost adusi la Betleem de un fenomen natural (ce-i drept, nu foarte frecvent) întrucât magii, în calitatea lor de astrologi, cautau semne în fenomenele naturale, nu în cele miraculoase. Daca n-ar fi fost asa, i-ar fi spus pur si simplu lui Irod ca un înger sau o aparitie miraculoasa i-a adus la Ierusalim.Cu toate acestea, este clar ca Dumnezeu i-a ajutat, odata ajunsi în Betleem, sa-l gaseasca pe Pruncul cautat, iar printr-un înger au fost înstiintati sa plece acasa pe alt drum când, în buna lor credinta, doreau sa mearga la Irod sa-i spuna bucurosi ca, în sfârsit, l-au aflat pe Iisus.Mesajul „stelei de la Betleem”Stea, cometa, supernova, meteorit ori aparitie supranaturala? Desi v-am prezentat una dintre cele mai interesante teorii cu privire la natura stelei despre care vorbeste evanghelistul Matei, consensul vizavi de acest subiect este departe de a se fi realizat.Pe de alta parte, o explicatie absoluta nici nu ar schimba prea mult datele problemei, întrucât mesajul „stelei de la Betleem” – oricare ar fi fost natura ei – a fost unul foarte clar: Mesia S-a nascut, si nu doar pentru poporul ales, ci pentru tot sufletul omenesc.Cum i-a venit lui Irod ideea sa omoare pruncii?Realizând ca a fost înselat de magi, aflam din Evanghelie ca Irod a hotarât sa ucida toti pruncii mai mici de doi ani, în speranta ca va ucide si viitorul „rege”, pentru care venisera magii sa se închine. Însa ideea lui Irod de a-si ucide „rivalul” înca din fasa, nu era nici pe departe originala.Dupa spusele lui Iulius Maratus, un confident apropiat de-al lui Augustus Caesar, Senatul Roman a ordonat uciderea tuturor pruncilor nascuti în anul 63 î.Hr., deoarece visuri profetice si semne astrologice indicau faptul ca în acel an urma sa se nasca „regele romanilor”.Cel putin în aparenta, Senatul considera o „blasfemie” nasterea unui „rege” în Roma republicana. În realitate, atât de multa crezare dadeau semnelor astrologice unii dintre senatori, în special ai caror sotii erau însarcinate, încât au refuzat sa înregistreze nasterea fiilor nascuti în acel an, în speranta ca profetia se va aplica odraslelor lor. Ironie sau nu, tocmai în acel an (23 septembrie 63 î.Hr.) s-a nascut Augustus (63î.Hr. – 19 d.Hr.), primul împarat al romanilor.Faptul ca Irod a ordonat, 60 de ani mai târziu, uciderea pruncilor e un semn ca astrologia se bucura în continuare de mare trecere. (Articol publicat pe doxologia.ro în data de 26 decembrie 2013, semnat de Ioan Lucian Radu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 684

Id: 36946

Data: Dec 26, 2013

Imagine: