Adanc ascuns in desimea unei franturi de codru al Vlasiei se afla palatul de la Caciulati, judetul Ilfov, al lui Alexandru Dimitrie Ghica, domn al Ţarii Romanesti intre 1834 si 1842. Cladire tulburatoare, impresionanta si astazi, plina de legende si intamplari tenebroase, carora doar rugaciunile crestinilor care se roaga in biserica domneasca din apropiere le mai pot mijloci izbavirea. O trecere prin acest loc este ca o patrundere intr-o tainita a istoriei, peste care timpul nu a putut sa aseze uitarea, ci doar sa adauge taina.Privit din spatele perdelei unei ploi repezite de vara, Palatul Ghica de la Caciulati se infatiseaza ca un obraz plans de pe care nu se poate scurge inca trecutul. La interior, te izbeste aerul unor vremuri si lumi amalgamate, ce gliseaza, se intersecteaza sau se contreaza tacut, facandu-te sa intrezaresti, dincolo de obiecte si umbre, chipurile celor care s-au petrecut pe aici in mai bine de un secol si jumatate, sa le intuiesti vietile, suferintele, lacrimile, dar si dorurile, visele, smereniile, caci si acestea, cu siguranta, au fost.Vremuri vechi si personalitati la palatIstoria acestui palat voievodal incepe in 1830, cand la temelia lui s-a asezat piatra de inceput de catre domnitorul Alexandrul Dimitrie Ghica. Patru ani mai tarziu, aici, pe malul Pociovalistei, aveau sa fie gata, aproape concomitent cu biserica din apropiere, si sera, bazinele, scoala, grajdurile, rezervorul si pompele de apa, magaziile si toate celelalte acareturi necesare unei ansamblu rezidential voievodal. Chiar si bulevardul cu doua randuri de tei, care ar fi trebuit sa ajunga pana in Bucuresti, la palatul fratelui mai mare al domnului, Grigore D. Ghica, ridicat in 1822 pe malul lacului Tei, fusese aproape gata.Dupa plecarea din tara a domnitorului, in 1859, pe aici s-au perindat mai multe persoane de vaza ale istoriei Valahiei: sora voievodului, Pulcheria, casatorita cu colonelul Vladimir Moret Blaremberg, copiii lor, Nicolae, Constantin si Alexandru, apoi Maria Baleanu, sotia lui Constantin, la randu-le cu copiii lor Irina, Maria, Vladimir, Nicolae, Alexandra-Elena, dupa care Nicolae Filipescu, sotul Mariei, si diplomatul Edgar Mavrocordat, sotul Irinei.Pe aici au mai trecut Nicolae Iorga, I.C. Duca, Barbu Ştefanescu Delavrancea, Elena Lupescu si diplomatii francezi din Capitala refugiati in timpul ultimului razboi mondial.Timpurile cumplite ale comunismului au adus devastarea si vandalizarea partiala a palatului, pentru ca din 1949 aici sa functioneze conspirativ sediul Securitatii judetului Ilfov si sediul UTM din plasa Caciulati. Iar din 1951, palatul sa devina casa de creatie a Academiei Romane, perioada in care au locuit si creat aici Victor Eftimiu, Alexandru Philippide, Mihail Sadoveanu.Sute de schelete, coaste si cranii impuscateDaca in 1983 o sapatura pentru schimbarea unei tevi nu ar fi scos la iveala trei schelete, nu s-ar fi aflat niciodata ca in acest loc s-a consumat una dintre cele mai tenebroase intamplari, care nici astazi nu a fost pe deplin elucidata. In 1992, alte trei schelete au fost descoperite, pentru ca in anul urmator sa fie dezhumate din gradina palatului 311 schelete de barbati, femei si copii. In mod ciudat, in 1992, fostul sef al Securitatii Ilfov, Ioan Istoc, decedeaza, iar enigma mortilor de la Caciulati ramane nedezlegata. S-a opinat ca este vorba fie despre un cimitir din secolul al XVIII-lea, fie despre unul al sectei bogumililor, ba de o groapa comuna din vremea ciumei lui Caragea, ba de crime de razboi. Cateva lucruri cutremuratoare insa aveau sa acrediteze ipoteza ca este vorba despre victime ale represiunii comuniste: corpurile nu erau orientate cu capul spre rasarit; erau inhumate la doar 60 cm adancime, fara sicrie si fara imbracaminte; lipsea varul, daca ar fi fost vorba de ciuma; descoperirea unor urme de foc, cu resturi de materiale textile (o jumatate de chimir banatean, spre exemplu); cranii si coaste cu urme de impuscare de la mica distanta. Toate acestea, precum si descoperirea ca pe domeniul Ghica trecea o cale ferata spre Baragan, au condus la ideea ca cele peste 300 de schelete apartin chiaburilor si titoistilor deportati de Securitate din Banat in Baragan. Crestini nevinovati, rupti de vetrele si bisericile lor, sa fie aneantizati doar pentru vina de a se fi nascut intr-o parte a tarii si de a fi agonisit avere pentru multii copii din jurul mesei care urmau, la randu-le, sa intemeieze familii...De la casa voievodala la platou de filmareNicolae Calin Pantazi, fiu de detinut politic, este din 1982 administratorul Palatului Ghica din Caciulati, care apartine si astazi de Academia Romana. Dansul ne-a completat chipul nevazut al acestui loc: Pe aici a mai trecut si Constantin Ion Parhon sau Emil Condurache. Mihail Sadoveanu punea copiii din sat sa-i prinda «pui de balta», una din placerile lui culinare. Se spune ca intr-una din camerele palatului, pe la 1800, s-ar fi comis o crima pasionala. Un barbat si-ar fi injunghiat iubita cu o floreta. Batranii spuneau ca ar exista niste tunele care ar lega biserica de o cladire din afara curtii, si ca domnitorul ar fi avut o caleasca deosebita, dar nimeni nu mai stie nimic despre ea. Aici s-au turnat, de-a lungul timpului, mai multe filme. Actorii romani au trecut aproape toti pe aici, iar dintre straini Elizabeth Hurely, Andi Garcia, Jean Claude van Damme, Steven Segal si multi altii, ne-a spus acesta.Am parasit Palatul Ghica de la Caciulati impresionati de istoria tesuta in jurul lui. O tacere adanca a pus stapanire pe inima, iar in gand ne-a incoltit o rugaciune pentru odihna sufletelor sutelor de crestini nevinovati, adormiti cu capul plecat pe un glont de plumb slobozit din pistolul tortionarilor comunisti.(Reportaj publicat in Ziarul Lumina din 5 septembrie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 2042

Id: 33540

Data: Sep 5, 2013

Imagine: