Biserica Ortodoxa Româna cinsteste la 30 august pe Sf. Ierarh Varlaam, Mitropolitul Moldovei. Sfântul Ierarh Varlaam a fost canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în anul 2007.Pentru râvna sa în apararea dreptei credinte, pentru vietuirea sfânta si pentru lumina duhovniceasca pe care a daruit-o poporului român, Biserica Ortodoxa Româna l-a trecut în rândul sfintilor pe Mitropolitul Varlaam Motoc al Moldovei, la 350 de ani de la trecerea sa la cele vesniceSfântul Ierarh Varlaam a fost Mitropolitul Moldovei între anii 1632 si 1653, în timpul domnitorilor Alexandru Ilias, Miron Barnovschi, Moise Movila si Vasile Lupu. Despre viata si copilaria mitropolitului nu exista foarte multe informatii. Dupa studii riguroase, multi cercetatori istorici au ajuns la concluzia ca mitropolitul ar proveni din partile fostului „tinut al Putnei“ din judetul Vrancea, loc atestat documentar pentru prima data la 2 iulie 1431. Unii istorici indica si localitatea Balotestii Putnei ca loc al nasterii sale, în jurul anului 1580. Cei mai multi istorici însa sustin teoria mult mai plauzibila conform careia mitropolitul ar fi originar din partile Neamtului, provenind din familia de razesi vrânceni Motoc din satul Borcesti, de lânga Târgu Neamt, localitate care astazi nu mai exista. Teoria este sustinuta si dovedita cu argumente solide de un fost staret al Manastirii Secu, arhimandritul Dionisie Udisteanu, într-o lucrare scrisa în 1957.Atentie pentru tainele cartilorVasile, dupa numele de botez, si-a îndreptat pasii înca din tinerete spre Schitul Zosin de pe Valea pârâului Secu, unde a învatat carte si limbile slavona si greaca, dupa unii si latina. Întrucât la 1602, pe aceeasi vale, Vornicul Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana au înfiintat o manastire în care a început sa functioneze si o scoala, tânarul Vasile a intrat în obstea noii manastiri devenind calugar cu numele de Varlaam. Bun povatuitor, monahul Varlaam a devenit egumenul manastirii, dupa cum mentioneaza un document de la 1610. Odata cu aceasta, s-a adâncit si mai mult în tainele cartilor, traducând în româneste pentru sine si spre folosul obstii sale, pentru „liubovul (dragostea) ce-am avut catre aceasta svânta carte“, Scara (Leastvita) Sfântului Ioan Scararul (1618). Datorita osârdiei sale a ajuns sfetnic de încredere al domnitorului Miron Barnovschi, povatuitor si ocrotitor. În decembrie 1628, Cuviosul Varlaam a plecat într-o calatorie în Rusia, pentru a duce tarului moastele Sfântului Mucenic Iacob Persul, oferite de evlaviosul domnitor Miron Barnovschi. În timpul în care el s-a aflat la Moscova, Mitropolitul Anastasie Crimca trecuse la cele vesnice, iar Miron Barnovschi a fost înlaturat de pe tron. S-a întors în tara la începutul anului 1630, iar în anul 1632, în timpul domniei voievodului Alexandru Ilias, arhimandritul Varlaam a devenit mitropolit al Moldovei.Şcoala si tipografie la „Sf. Trei Ierarhi“Una dintre primele sale realizari importante ca mitropolit a fost obtinerea unor drepturi pentru preoti. Astfel, la câteva zile dupa hirotonia sa, mitropolitul a obtinut de la domnitorul Alexandru Ilias dreptul preotilor de a fi judecati numai de instantele bisericesti, fara amestecul „dregatorilor domnesti“. Masurile luate în favoarea preotilor au schimbat mult viata acestora si au contribuit din plin la îmbunatatirea vietii parohiilor.În timpul arhipastoririi Mitropolitului Varlaam, domnul Vasile Lupu a zidit la Iasi binecunoscuta capodopera a arhitecturii românesti, biserica Treisfetitelor, în care evlaviosul mitropolit a asezat în anul 1641 moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, daruite lui Vasile Lupu de Patriarhia Ecumenica de la Constantinopol. La îndemnul sau, Vasile Lupu a întemeiat la „Sf. Trei Ierarhi“ prima scoala de grad înalt din Moldova, dupa modelul Academiei duhovnicesti de la Kiev, înfiintata acolo de Sfântul Ierarh Petru Movila. De asemenea, sprijinit de Vasile Lupu si de Sfântul Mitropolit Petru Movila al Kievului, ierarhul moldovean a înfiintat la Manastirea „Sfintii Trei Ierarhi“ prima tipografie din Moldova. Desi la marile manastiri ale Moldovei existau importante centre de copiere a manuscriselor, Mitropolia nu avea înca o tipografie, ca în Transilvania, unde la 1508 Macarie tiparea Liturghierul. Astfel, Mitropolitul Varlaam îsi manifestase dorinta de a înfiinta o tipografie în Moldova chiar din 1637, când a cerut ajutorul necesar tarului Rusiei. Însa abia în 1640, mitropolitul Petru Movila al Kievului îi trimitea primele matrite si mesteri tipografi, condusi de ieromonahul Sofronie Pociatki. La 20 decembrie 1642 avea sa iasa de sub tiparul din chiliile Manastirii „Sf. Trei Ierarhi“ Scrisoarea de multumire a delegatilor greci la Sinodul de la Iasi, din 1642. În acelasi an a aparut un Catehism slavon, o copie pastrându-se si astazi la Sankt Petersburg. Au urmat Cazania, Cele sapte Taine, Raspunsul la Catehismul calvinesc, Pravila lui Vasile Lupu, Paraclisul Nascatoarei de Dumnezeu etc. Cazania sau Carte româneasca de învatatura la duminicile de peste an, la praznice împaratesti si la sfinti mari (1643) a fost prima carte româneasca tiparita în Moldova. Raspândita în toate provinciile românesti, dar mai ales în Transilvania, Cazania lui Varlaam se numara pâna astazi printre cele mai de seama scrieri din istoria vechii culturi românesti.Propus pentru functia de Patriarh EcumenicFiind aparator al dreptei credinte si al unitatii Bisericii Ortodoxe în vremuri tulburi, Mitropolitul Varlaam s-a ocupat îndeaproape de organizarea Sinodului ortodox de la Iasi din anul 1642, care a îndreptat si a aprobat Marturisirea de credinta a Mitropolitului Petru Movila. În timpul arhipastoririi sale, legaturile Mitropoliei Moldovei cu alte Biserici au fost întarite, astfel ca, datorita activitatii, personalitatii, râvnei si întelepciunii sale, Mitropolitul Varla am era pretuit atât în tara, cât si în strainatate. Urmare a acestei aprecieri poate fi socotita ziua de 1 iulie 1639, când cei 27 de ierarhi membri ai Sinodului patriarhal din Constantinopol l-au propus pe Mitropolitul Varlaam al Moldovei pentru functia de Patriarh Ecumenic. Acesta este un eveniment unic în istoria Ortodoxiei românesti.Dupa ce Vasile Lupu a pierdut scaunul domnesc în anul 1653, Mitropolitul Varlaam s-a retras la manastirea sa de metanie, Secu, traind înca patru ani în smerenie, rugaciune si sfintenie. A plecat la Domnul spre sfârsitul anului 1657, lasând toata agoniseala din timpul vietii sale Manastirii Secu. A fost înhumat lânga zidul de miazazi al manastirii, în mormântul pe care si l-a pregatit el însusi înca de la 1641.Mitropolitul sfânt Varlaam ramâne o figura marcanta în istoria Bisericii si a culturii românesti. Nici ostilitatile ateiste fata de Biserica n-au putut împiedica recunostinta poporului român fata de meritele sale culturale. Ba chiar si în perioada comunista manualele scolare îl mentionau pentru contributia la dezvoltarea limbii române.Promotor al paciiÎn timpul vietii sale, Mitropolitul Varlaam s-a straduit sa cultive pacea între persoane, între Biserici, între popoare. Cu prilejul Sinodului de la Iasi din 1642, Mitropolitul Varlaam a reusit sa stopeze tensiunile care existau în vremea sa între teologii greci - observatori exigenti ai Traditiei - si cei ruteni - care, din cauza vecinatatilor geografice, au suferit unele influente catolice - si sa realizeze o viziune teologica unitara. De asemenea, a reusit sa-i împace pe domnitorii români, Vasile Lupu al Moldovei si Matei Basarab al Ţarii Românesti, care provocasera lupte între fiii aceluiasi neam. În semn de pace, a reusit sa-i determine pe acestia ca, fiecare în tara celuilalt, sa construiasca biserica lui Hristos. Astfel, Matei Basarab a ctitorit biserica de la Soveja, judetul Vrancea, iar Vasile Lupu a reconstruit din temelie Biserica Stelea din Târgoviste.Prieten al sfintilorPe Mitropolitul Varlaam îl gasim în preajma unor oameni mari si luminati, însa în mod deosebit îl întâlnim în preajma sfintilor. A fost prieten cu Sfântul Ierarh Petru Movila, pe care se presupune ca el l-ar fi hirotonit mitropolit al Kievului la 1633 si împreuna cu care a savârsit, în 1645, cununia fiicei lui Vasile Lupu în Biserica „Sfintii Trei Ierarhi“ din Iasi. De asemenea i-a fost alaturi sufleteste, aparându-i cinstea Sfântului Ierarh marturisitor Ilie Iorest al Transilvaniei, în 1645, dupa ce acesta fusese înlaturat din scaun. În timpul unui pelerinaj la Lavra Pecerska în 1628, arhimandritul Varlaam îi istorisea arhimandritului Petru Movila minunile savârsite de Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava în 1610 („când a mântuit cetatea de invazia cazacilor zaporojeni“) si în 1620 (în legatura cu o suma de bani disparuta de lânga racla sfântului). În decembrie 1628 - ianuarie 1629, a purtat pe bratele sale de la Suceava la Moscova moastele Sfântului Mucenic Iacob Persul, oferite de evlaviosul domnitor Miron Barnovschi tarului Rusiei. În aceeasi calatorie a comandat mesterilor moscoviti icoane ale sfintilor dragi lui: Gheorghe, purtatorul de biruinta, si Ioan cel Nou, precum si ale Sfintilor Mucenici Procopie si Mercurie. Aceste icoane aveau sa împodobeasca manastirile lui Miron Barnovschi, de la Dragomirna, Bârnova si de la Iasi. Tot atunci a cerut îngaduinta pentru solii moldoveni sa copieze vietile sfintilor aflati la Moscova. În 1641 a coborât pâna la Galati pentru a întâmpina moastele Sfintei Cuvioase Parascheva, pe care le-a însotit pâna la Iasi. Pe frontispiciul Cazaniei sale din 1643 a imprimat chipurile sfintilor ocrotitori ai Moldovei, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava si Sfânta Cuvioasa Parascheva. De asemenea, În Raspunsul la Catehismul calvinesc, cele mai dezvoltate teme sunt cele despre cinstirea sfintilor si despre sfintele lor icoane.„Stâlp al Ortodoxiei“Printre lucrarile savârsite în timpul vietii sale, poate cea mai remarcabila este aceea de îndreptare, aparare si întarire a dreptei credinte. Pastorind în vremuri tulburi, în timpul otomanilor si sub presiunea prozelitista a Catolicismului si Calvinismului, Mitropolitul Varlaam a fost, în prima jumatate a secolului al XVII-lea, un „stâlp al Ortodoxiei“. În 1640, în satul Prisaca de lânga Alba Iulia de astazi se tiparea un Catehism calvinesc, raspândit usor în popor. În Moldova, începuta sub Petru Cercel si continuând sub Movilesti, s-a intensificat propaganda catolica. Petru Cercel a continuat propaganda catolica si în Muntenia. De asemenea, prin promotori ca Despot Voda si Iancu Sasu îsi facea loc si protestantismul. În fata acestor provocari, reale pericole pentru credinta strabuna, Mitropolitul Varlaam a luminat sufletele credinciosilor români, tinându-i uniti în corabia Ortodoxiei. Un exemplu în acest sens îl constituie lucrarea Raspunsul împotriva Catehismului calvinesc de la Prisaca. Pentru publicarea lui, Mitropolitul Varlaam a convocat un Sinod la care au participat ierarhii din cele doua state românesti. Tot împotriva calvinilor si împotriva Catehismului lor de la Prisaca, Mitropolitul Varlaam publicase cu un an înainte, în 1644, cartea Şiapte Taine a Besearecii.Desi aparent este o carte de predici, Cazania Mitropolitului Varlaam este o lucrare menita sa apere Ortodoxia. Subliniaza rolul traditiei bisericesti, aparând cinstirea Maicii Domnului, a Sfintilor si a Sfintei Cruci. Adresata întregii semintii românesti, Cazania a fost pentru vreme îndelungata mijloc exceptional de cultivare a unitatii nationale, a limbii române si a credintei stramosesti. Caracterul ei misionar este dovedit de faptul ca azi cele mai numeroase exemplare se gasesc în Transilvania, aflata pe atunci sub presiunea prozelitismului eterodox. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 29 august 2007)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 708

Id: 43592

Data: Aug 30, 2014

Imagine: