Biserica Ortodoxa cinstește la 7 august pe Sfânta Cuv. Teodora de la Sihla.Aceasta floare duhovniceasca si mireasa a lui Hristos, pe care a odraslit-o pamântul binecuvântat al Moldovei, s-a nascut pe la jumatatea secolului al XVII-lea, în satul Vânatori – Neamt, din parinti binecredinciosi si iubitori de Dumnezeu. Tatal ei, Ștefan Joldea Armasul, avea dregatorie ostaseasca, asa cum si numele îl arata, fiind paznic al Cetatii Neamtului si armas, adica fauritor de arme pentru cei ce aparau vestita Cetate a Moldovei. Mama sa, al carei nume nu este cunoscut, se îngrijea de cele ale casei si de buna crestere, în frica de Dumnezeu, a celor doua fiice, Teodora si Maghita (Marghiolita).Fiica mai tânara s-a mutat curând la Dumnezeu, iar fericita Teodora, sub povatuirea duhovnicului ei – Sfântul Ioan de la Râsca, pe atunci staret al Manastirii de la Cetatea Neamtului, sporea în rugaciune si fapte bune, iubind din tot sufletul pe Hristos si dorind sa-I închine toata viata ei. Vointa parintilor ei a fost însa alta, iar Teodora a fost casatorita, împotriva vointei ei, cu un tânar evlavios din Ismail. Neavând copii, iar sufletul Teodorei fiind ranit de dragoste pentru Iisus Hristos si arzând de dorinta unei vieti cu totul curate, închinate numai Lui, s-au învoit sa îmbratiseze viata monahala. Marii sihastri, vechii ei sfatuitori, ce se nevoiau în acea vreme prin padurile si muntii din tinutul Neamt, precum si duhovnicul care îi cunostea firea evlavioasa si râvna pentru rugaciunea de taina, o îndemnau spre viata de sihastrie.Astfel, fericita Teodora a intrat în cinul monahal la Schitul Varzaresti – Vrancea, iar dupa doi ani, sotul ei s-a calugarit în Schitul Poiana Marului, primind numele de Elefterie. Asa a binevoit Dumnezeu s-ai povatuiasca pe amândoi pe calea sfinteniei si a mântuirii.La Varzaresti, fiecare calugarita din schit se nevoia cu mare râvna pentru Hristos, însa Cuvioasa Teodora le întrecea pe toate celelalte surori în rugaciune, smerenie si nevointa duhovniceasca.Dupa câtiva ani, navalind turcii în acele parti, au dat foc Schitului Varzaresti. Atunci toate surorile din obste s-au risipit în padurile seculare din partea locului, asteptând sa treaca primejdia si mânia lui Dumnezeu. La fel a facut si Cuvioasa Teodora. S-a retras în muntii Vrancei împreuna cu stareta ei, schimonahia Paisia, a carei ucenica era. Acolo se nevoiau singure, acoperite de mâna lui Dumnezeu, în post si rugaciune, rabdând multe ispite de la diavoli, foame, frig si tot felul de încercari.Raposând stareta ei, fericita Teodora, în urma unei descoperiri dumnezeiesti, a parasit muntii Vrancei si s-a retras în partile Neamtului, pentru a se nevoi în padurile neumblate din jurul schiturilor Sihastria si Sihla. Dupa ce, mai întâi, s-a închinat la icoana facatoare de minuni a Maicii Domnului de la Manastirea Neamt, egumenul lavrei a trimis-o la Sihastria sa urmeze sfatul egumenului de acolo. Cu binecuvântarea ieroschimonahului Varsanufie, egumenul Sihastriei, fericita Teodora a fost încredintata duhovnicului Pavel, care a dus-o în pustie, în apropierea Schitului Sihla, sfatuind-o sa ramâna acolo pâna la moarte, daca va putea rabda asprimea vietii pustnicesti, iar de nu va putea suferi ispitele si frigul iernii, sa se aseze la o sihastrie de calugarite.Asa a ajuns fericita Teodora în muntii Sihlei, iar un sihastru batrân i-a oferit chilia sa, care se afla sub stâncile uriase ale Sihlei, iar el si-a cautat adapost si mai tainic în alta parte. Acolo s-a nevoit Cuvioasa cu barbatie multi ani, ostenindu-se singura în post si rugaciuni de toata noaptea, în lacrimi si mii de metanii, departe de lume. Numai Cuviosul Pavel din Sihastria, duhovnicul ei, o cerceta din când în când, o marturisea, o sfatuia, o împartasea cu Sfintele Taine si îi ducea cele de trebuinta.Dupa un timp, a raposat fericitul duhovnic Pavel, iar Cuvioasa Teodora a ramas cu totul singura, caci nimeni nu stia locul si aspra ei nevointa. Cu timpul i s-au rupt si hainele, iar ca hrana avea doar macris, fructe de padure si alune. În aceasta scoala a linistii si nevointei a dobândit Cuvioasa darul rugaciunii de foc, ce se lucreaza în inima, darul lacrimilor, al rabdarii si al negraitei iubiri de Dumnezeu. Acum nu se mai chinuia nici de frig, nici de foame, nici diavolii nu o mai puteau birui, caci era ca un diamant stralucitor în muntii Sihlei, fiind uitata de oameni, însa umbrita necontenit de harul Duhului Sfânt.Navalind turcii sa prade manastirile si satele, au ajuns pâna la Sihla, iar Sfânta Teodora s-a adapostit în pestera ei din apropiere. Descoperind-o pagânii, ea s-a rugat lui Dumnezeu s-o scape din mâinile lor. În clipa aceea, prin minune, s-a crapat stânca din adâncul pesterii, cum se vede pâna astazi, iar fericita s-a izbavit de moarte. În aceasta pestera s-a nevoit Sfânta Teodora în ultimii ani ai vietii sale. Staruind neîncetat în rugaciunea de taina a inimii, fata i se lumina, iar trupul i se ridica de la pamânt, asemenea Sfintei Maria Egipteanca. Din timp în timp, pasarile cerului îi aduceau în ciocurile lor, prin voia Domnului, farâmituri de pâine de la trapeza schitului Sihastria, iar apa bea din scobitura unei stânci din apropiere, numita pâna astazi Fântâna Sfintei Teodora.Ajungând Cuvioasa aproape de sfârsitul vietii si cunoscând ca o cheama Hristos la cerestile locasuri, unde este odihna si desfatarea tuturor sfintilor, se ruga cu lacrimi lui Dumnezeu sa-i trimita un preot ca s-o împartaseasca cu Preacuratele Taine. Astfel, cu rânduiala de sus, egumenul Sihastriei a observat ca pasarile duceau farâmituri spre Sihla si a trimis doi frati sa vada unde anume se duc. Calauziti de mâna lui Dumnezeu, fratii au ajuns noaptea aproape de pestera Sfintei Teodora si au vazut-o cum se ruga cu mâinile înaltate spre cer, învaluita în lumina ca de foc. Atunci, înfricosându-se, au strigat, iar Cuvioasa, chemându-i pe nume, le-a cerut o haina ca sa se acopere, caci hainele îi erau rupte si zdrentuite de vreme, si le-a spus sa coboare la Sihastria si sa aduca un duhovnic, care sa o spovedeasca si sa o împartaseasca cu Trupul si Sângele lui Hristos.Calauziti de o lumina cereasca, fratii au mers repede la schit si dimineata au adus la pestera pe ieromonahul Antonie si ierodiaconul Lavrentie, cu Sfintele Taine. Dupa ce Sfânta Teodora si-a facut cuvenita spovedanie si si-a destainuit viata si ispitele ei, a rostit Crezul, s-a închinat, a primit dumnezeiestile Taine si, multumind lui Dumnezeu pentru toate, si-a dat duhul în mâinile Lui. Apoi parintii au facut slujba înmormântarii si au îngropat sfântul ei trup în pestera. Aceasta s-a petrecut în al treilea deceniu al secolului al XVIII-lea.Între anii 1725-1780, întru pomenirea nevointelor Cuvioasei Teodora, s-a ridicat Schitul Sihla cu o bisericuta de lemn si câteva chilii, având hramul „Schimbarea la Fata”, care, cu unele adaugiri si prefaceri, dainuieste si azi.Cinstitul trup al Sfintei Teodora a ramas în pestera pâna prin anii 1828-1835, când familia domnitorului moldovean Mihail Sturza, care a reînnoit Schitul Sihla, a asezat moastele ei în racla de pret si le-a depus în biserica schitului, spre închinare. Apoi, zidind o biserica noua la mosia lui din satul Miclauseni – Iasi, le-a adus în aceasta biserica si multa lume venea aici sa se închine, primind ajutorul Cuvioasei. În anul 1853 familia Sturza a convenit cu staretul Manastirii Pecerska din Kiev sa dea sfintele moaste în schimbul unor vesminte preotesti si arhieresti. Asa s-au înstrainat moastele Sfintei Teodora din patria ei si se pastreaza în pesterile de la Pecerska, asezate în racla de mult pret, pe care sunt scrise aceste cuvinte: Sfânta Teodora din Carpati.Aceasta este, pe scurt, viata Sfintei Teodora de la Sihla si acestea sunt faptele ei, prin care a bineplacut lui Dumnezeu, numarându-se în cetele sfintilor, fiind socotita cea mai aleasa nevoitoare pe care a odraslit-o vreodata tara noastra. Credinciosii din Moldova au început sa o socoteasca si sa o cinsteasca drept sfânta îndata dupa adormirea ei în Domnul, mergând în pelerinaj la chilia ei din pestera de lânga Schitul Sihla.La 20 iunie 1992, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat-o, trecând-o oficial în rândul sfintilor, cu zi de praznuire la 7 august.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 734

Id: 43021

Data: Aug 7, 2014

Imagine: