Biserica Ortodoxa se afla, astazi, in Duminica a XXXIII-a dupa Rusalii, numita si a Vamesului si a Fariseului. In toate bisericile s-a citit la Sfanta Liturghie Pericopa din Evanghelia Sfantului Evanghelist Luca, capitolul 18, versetele de la 10 la 14, in care se relateaza Pilda Vamesului si a Fariseului.In cuvantul de invațatura rostit in Paraclisul Reședinței Patriarhale cu hramul Sfantul Grigorie Luminatorul, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane a evidențiat invațaturile ce reies din Pericopa Evanghelica de astazi: "Evanghelia Duminicii a XXXIII-a dupa Rusalii ne arata o invatatura a Mantuitorului Iisus Hristos exprimata sub forma unei pilde, si anume Pilda Vamesului si a Fariseului. Aceasta Evanghelie se afla randuita de Biserica spre a fi citita in prima duminica din perioada Triodului. Aceasta perioada este una de zece saptamani dintre care sapte saptamani reprezinta Postul Sfintelor Pasti, iar trei saptamani sunt pregatitoare sau vestitoare pentru Postul Sfintelor Pasti".Patriarhul Romaniei a aratat ca cele trei duminici premergatoare postului Sfintelor Pasti ne invata ce anume trebuie sa implinim si sa cultivam in aceasta perioada, ele avand o semnificatie deosebita: "Este deosebit de important sa cunoastem ca cele trei duminici pregatitoare pentru perioada postului Sfintelor Pasti au o semnificatie deosebita pentru intreaga perioada. In Duminica Vamesului si a Fariseului este prezentata ca virtute si lucrare duhovniceasca de baza pentru toata perioada postului rugaciunea smerita. In Duminica Fiului Risipitor este prezentata lucrarea duhovniceasca valabila pentru toata perioada postului, dar si pentru toata perioada vietii crestinului, si anume pocainta sincera. In Duminica a Infricosatoarei Judecati ne este prezentata o lucrare duhovniceasca deosebit de importanta pentru toata perioada postului si pentru toata viata crestinului, si anume milostenia generoasa sau darnicia plina de iubire smerita si compatimitoare fata de cei care sunt in necazuri sau suferinta". Astfel, "cele trei duminici pregatitoare ne arata trei lucrari de baza pe care trebuie sa le dezvoltam, sa le cultivam, mai ales in perioada Postului Sfintelor Pasti. Acestea sunt: rugaciunea smerita, pocainta sincera si milostenia faptelor bune. Perioada aceasta a postului care este anuntata prin trei duminici semnificative este o perioada de urcus duhovnicesc spre Inviere, si anume inviere a sufletului din moartea pacatului si de primire a luminii Sfintelor Pasti prin intalnirea cu Hristos Cel rastignit si Inviat".Preafericitul Parinte Patriarh Daniel, facand referire la modul in care se rugau vamesul si fariseul din pilda rostita de Mantuitorul Iisus Hristos, a spus: "Vedem doi oameni si doua moduri sau doua feluri de rugaciune. Tot ceea ce spunea fariseul era adevarat, dar starea in care el se ruga era una plina de mandrie. El se face ca multumeste lui Dumnezeu, dar indata trece la multumirea de sine zicand: Multumesc Ţie Dumnezeule ca nu sunt ca ceilalti oameni. Plin de sine, multumit de sine si impacat cu sine, acest fariseu nu se gandeste decat la sine chiar daca se afla in fata lui Dumnezeu. El de fapt il ia pe Dumnezeu drept martor al performantelor sale morale si religioase. Deci, aceasta iubire de sine si gandire doar la sine ca multumire de sine il face pe fariseu plin de sine si deci nu mai este in el loc pentru prezenta lui Dumnezeu Cel Smerit si Milostiv. Ca atare, fiind plin de sine, fariseul nu mai poate iubi pe nimeni in afara de el insusi si indata incepe a judeca pe ceilalti. Asadar, pacatul mare al fariseului in timpul rugaciunii este pe langa iubirea de sine si judecarea altora. El nu se compara cu alti farisei, cu oameni din categoria lui sociala, ci se compara cu altii care se afla din punct de vedere moral sub nivelul sau pentru a se arata superior acestora. Pe de alta parte vedem ca vamesul sta intr-o pozitie smerita, cu privirea spre pamant, recunoscand astfel ca este prea mult legat de cele pamantesti si ca atare cere iertare de la Dumnezeu pentru pacatele sale care l-au inrobit in cele pamantesti si trecatoare. Insa, in sinceritatea lui recunoaste ca nu are nici un merit si ca toata mantuirea lui depinde doar de milostivirea lui Dumnezeu".Sa savarsim fapta buna intru smerenie si sa ne pocaim de toate pacatele noastre printr-o rugaciune smeritaIn continuare, Preafericitul Parinte Daniel a subliniat faptul ca Biserica ne indeamna sa savarsim faptele bune intru smerenie: "Vedem aici un om drept, moral, virtuos si mandru - fariseul si un om pacatos, dar smerit care recunoaste propriile limite si recunoaste nevoia, ajutorul lui Dumnezeu pentru a se ridica din pacatele sale si pentru a dobandi mantuirea - vamesul. La prima vedere, Evanghelia aceasta ne arata ca Dumnezeu prefera un pacatos smerit fata de un drept mandru. Cu alte cuvinte, smerenia este mai mare decat toate faptele bune adunate la un loc daca aceste fapte bune sunt facute din mandrie sau au devenit izvor de mandrie. Insa, Utrenia din Duminica Vamesului si a Fariseului ne arata ca daca Dumnezeu iubeste smerenia vamesului nu inseamna ca aproba si pacatele lui, iar daca Dumnezeu respinge mandria fariseului nu inseamna ca sunt de lepadat faptele bune savarsite de acesta. De aceea, in cantarea a cincea de la Utrenia din Duminica Vamesului si a Fariseului se adreseaza indemnul de a uni faptele cele bune ale fariseului cu smerenia vamesului, zicand: Sa ne sarguim sa urmam virtutilor fariseului si sa ravnim smereniei vamesului, urand insa greselile amandurora. Deci, invatatura Bisericii este aceasta: sa savarsim fapta buna intru smerenie si sa ne pocaim de toate pacatele noastre printr-o rugaciune smerita".Smerenia este starea de recunoastere a limitelor noastre"Smerenia este folositoare nu numai celor care sunt pacatosi, ci este folositoare si celor care savarsesc fapte bune deoarece smerenia este starea de recunoastere a limitelor noastre, de recunoastere a starii noastre sufletesti chiar daca am savarsit binele, pentru ca prin smerenie intelegem ca puteam savarsi mai mult bine si puteam savarsi mai bine multe dintre faptele pe care le-am savarsit, cu mai multa daruire de sine, cu mai multa multumire adusa lui Dumnezeu si cu mai mult incredere in ajutor Lui decat in propriile noastre forte", a mai spus Preafericirea Sa.Smerenia este temelia vietii crestinePreafericitul Parinte Patriarh Daniel a evidentiat importanta smereniei pentru viata crestina: "Smerenia este temelia vietii crestine. De ce ? Pentru ca prin smerenie omul se goleste de sine, de sinea egoista, de iubirea de sine patimasa si cand se goleste de iubirea de sine patimasa se umple de iubirea lui Dumnezeu cea smerita si milostiva. De aceea, nici un om mandru nu poate iubi cu adevarat pe semenii sai. Numai omul smerit, care poarta in el iubirea smerita a lui Dumnezeu poate iubi cu adevarat pe semenii sai. Fariseul mandru nu iubeste pe semenii sai, ci ii judeca. Insa, un om care este smerit si savarseste fapte bune din smerenie, din iubire fata de Dumnezeu, iubeste pe semeni cu iubirea cu care ii iubeste Dumnezeu. De aceea, el se roaga nu numai pentru sine, ci si pentru cei din jurul sau si pentru mantuirea tuturor oamenilor. Deci, fara smerenie nu se poate dobandi iubirea milostiva, iubirea care nu cauta ale sale. De aceea, smerenia este deodata temelia iubirii crestine si in acelasi timp, dupa cum spune Sfantul Isaac Sirul cand vorbeste despre pocainta, este si cea mai inalta dintre virtuti. Nu in intelesul ca este o virtute intre altele, ci ea sustine toate celelalte virtuti. Smerenia sustine si iubirea adevarata, pentru ca omul smerit se simte in fata lui Dumnezeu Cel Sfant si Bun si oricat de curat ar fi omul si de bun niciodata curatenia lui nu ajunge sa fie la inaltimea Sfinteniei lui Dumnezeu si niciodata bunatatea lui nu poate fi la inaltimea Bunatatii lui Dumnezeu. De aceea, el este intotdeauna smerit pentru ca nu se compara cu alti oameni, ci se compara cu Dumnezeu Cel Sfant si Milostiv. Cand ne comparam cu oamenii din jur putem avea impresia ca suntem superiori lor, insa cand ne comparam cu Dumnezeu Cel Sfant si Milostiv totdeauna ne smerim pentru ca nu am facut tot binele care ar fi trebuit sa il facem si nu am ajuns la smerenia lui Dumnezeu"."Aceasta Duminica a Vamesului si a Fariseului ne indeamna la rugaciunea smerita, rugaciunea care ne deschide spre a primi harul lui Dumnezeu Cel Smerit si Bun in sufletele noastre. S-a spus ca postul smereste rugaciunea. Cand postim, mai ales post negru, organismul se smereste, slabeste, dar se intareste sufletul in rugaciune. Deci, postul face rugaciunea smerita, iar rugaciunea smerita este cea dintai hrana a postitorului. Cand oamenii postesc mai mult trebuie sa se roage mai mult. Renunta la hrana materiala, dar se imbogatesc sufleteste si hranesc sufleteste din hrana spirituala a rugaciunii care este insasi prezenta iubirii lui Dumnezeu in om", a spus Preafericirea Sa.Duminica viitoare Biserica Ortodoxa se va afla in Duminica intoarcerii Fiului risipitor, a XXXIV-a dupa Rusalii.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 930

Id: 28653

Data: Feb 24, 2013

Imagine: