Mesajul Preafericitului Parinte DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la ceremoniile organizate de Primaria Sectorului 2 al Capitalei, in data de 9 mai 2013 (Ziua Independentei de Stat a Romaniei, aniversarea sfarsitului celui de-Al Doilea Razboi Mondial in Europa si Ziua Europei):Hristos a inviat!Am primit cu bucurie invitatia Domnului Primar al Sectorului 2 al Capitalei, Neculai Ontanu, de a participa la festivitatile menite sa marcheze ziua de 9 mai, zi cu trei semnificatii majore pentru istoria nationala si europeana: independenta de stat a Romaniei (9 mai 1877), sfarsitul celui de-Al Doilea Razboi Mondial (9 mai 1945) in Europa si Ziua Europei in amintirea declaratiei din 9 mai 1950 a lui Robert Schuman. In primul rand, data de 9/21 mai 1877 constituie un moment semnificativ in dezvoltarea politica a statului roman modern, prin adoptarea de catre Parlamentul Romaniei, la initiativa ministrului de externe Mihail Kogalniceanu, a unei rezolutii care proclama absoluta independenta a tarii. Recunoasterea internationala a independentei Romaniei s-a realizat insa numai dupa ce armata romana a adus o insemnata jertfa de sange pe campurile de lupta din nordul Bulgariei, la Grivita, Rahova, Plevna si Vidin. Tratatele de pace de la San Stefano (19 februarie/3 martie 1878) si Berlin (1/13 iulie 1878) au recunoscut independenta statului roman, consfintita prin sacrificiul sangeros al natiunii romane. In timpul Razboiului de Independenta, prin voluntarii de caritate si surorile de caritate, manastirile au contribuit mult la ingrijirea ranitilor de pe front. Recunoasterea independentei statului roman a facilitat proclamarea Romaniei ca Regat in anul 1881. In timpul dinastiei regale din Romania, ziua de 10 mai era atat sarbatoarea Independentei, cat si a Regalitatii. Independenta Romaniei a fortificat sentimentele de mandrie si demnitate nationala si a permis desavarsirea unitatii nationale in anul 1918, prin unirea cu Romania a provinciilor romanesti Basarabia (27 martie/9 aprilie), Bucovina (15 noiembrie/28 noiembrie) si Transilvania (18 noiembrie/1 decembrie). In al doilea rand, pentru intreaga istorie europeana, 9 mai 1945 este ziua incetarii celei de-a doua conflagratii mondiale, prin capitularea neconditionata a Germaniei naziste la cartierul general sovietic din Berlin. In al treilea rand, tot azi serbam si Ziua Europei, in amintirea declarației pe care Robert Schuman, ministru de externe al Frantei, o rostea in ziua de 9 mai 1950 si care a condus, treptat, la formarea Uniunii Europene.De-a lungul deceniilor, Europa s-a dezvoltat spiritual, cultural si social avand la baza matricea credintei sale crestine, care a selectat si transfigurat valorile preluate din filosofia greaca si dreptul roman intr-o perspectiva civilizatoare, incepand cu Sfantul Constantin cel Mare, primul imparat crestin al Imperiului Roman (306-337). Prin Edictul de toleranta religioasa de la Mediolanum (Milano) din anul 313, el a pus bazele libertatii religioase in societate, iar prin alte legi a aparat demnitatea umana, a promovat familia si solidaritatea sociala cu cei saraci si neajutorati.In prezent, valorile principale care orienteaza functionarea Institutiilor Europene, precum: drepturile omului, democratia, statul de drept, libertatea si solidaritatea sociala sunt la origine valori inspirate de traditia iudeo-crestina a Profetilor si a Evangheliei, pe care insa umanismul secularizat modern le-a separat de izvoarele lor primordiale si le-a prezentat ca fiind valori autonome universale.Astazi, pacea si bunastarea materiala, libertatea individuala, solidaritatea si cooperarea intre popoarele Europei au devenit idealuri principale ale Europei unite. Aceasta viziune europeana a fost institutionalizata si a condus la beneficii comune pentru statele membre, dar si la probleme comune noi, care ne cheama la gandire comuna si la actiune comuna pentru rezolvarea lor.Europenii de azi incearca sa invete cum sa faca fata noilor probleme ale timpului prezent, ca tensiuni existente intre libertatea individuala si solidaritatea sociala, intre identitatea nationala si unitatea globala, intre traditie si secularizare, intre criza familiei si scaderea populatiei, intre criza economica si somaj, intre lacomia unora si saracia altora, intre criza vietii spirituale si suicid, divort, violenta, droguri, trafic de fiinte umane si alte forme de sclavie moderna. O analiza spirituala si etica a situatiei prezente ne arata ca daca Dumnezeu este inlocuit cu idolii averii, puterii si placerii, oamenii devin inevitabil sclavii acestor idoli. De aceea, Sfantul Apostol Petru ne previne, zicand: Traiti ca oameni liberi, dar nu ca si cum ati avea libertatea drept acoperamant al rautatii, ci ca robi ai lui Dumnezeu (1 Petru 2, 16), adica implinitori ai poruncii iubirii milostive. In fata acestor fenomene de confuzie si incertitudine trebuie promovate coresponsabilitatea si cooperarea sociala, pentru apararea si promovarea demnitatii umane si a binelui comun. Insa, pentru a apara constant si pretutindeni demnitatea umana, drepturile omului, libertatea de exprimare, democratia, statul de drept si alte valori care constituie astazi baza dialogului si cooperarii europene, este necesar sa unim viata spirituala cu actiunea sociala, sa avem credinta tare si sa cultivam o spiritualitate profunda, asemanatoare celei a Profetilor biblici, a Sfintilor Parinti ai Bisericii nedespartite sau a marilor luptatori pentru libertatea umana si dreptatea sociala.De ce? Pentru ca valorile sociale care sunt cultivate azi in societatea secularizata vizeaza in mod exclusiv realitatea pamanteasca, fara nicio referire la viata vesnica, la adevarul etern si dreptatea divina, adica ele se refera numai la existenta terestra a omului in relatia sa cu natura, cu statul si cu societatea. Dar, cand crede in Dumnezeu si se roaga Lui, omul se afla in primul rand in relatie cu Dumnezeu – Izvorul prim si ultim al vietii, Facatorul cerului si al pamantului, iar natura (creatia) este inteleasa ca dar al lui Dumnezeu pentru intreaga umanitate, care trebuie aparat, cultivat si folosit ca spatiu si mijloc de comuniune, de coresponsabilitate si de solidaritate intre persoane si intre popoare, intre generatia prezenta si generatiile viitoare.Pentru toate binefacerile revarsate asupra poporului roman, si anume darurile libertatii si unitatii nationale, ale pacii si cooperarii europene spre binele comun, aducem astazi multumire lui Dumnezeu si comemoram cu pietate multimea celor care s-au jertfit pentru credinta, libertate, demnitate si unitate nationala in Razboiul pentru Independenta si pentru pace in Europa. Totodata, ne rugam lui Dumnezeu sa ne ajute sa cooperam cu alte popoare, pentru a promova mai mult prosperitatea si demnitatea poporului roman.† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 667

Id: 30686

Data: May 9, 2013

Imagine: