Dialogul dintre cer si pamant

Icoana Nasterii Domnului nostru Iisus Hristos aduce in fata ochilor dialogul dintre cer si pamant, amandoua gravitand in jurul Celui Care, prin Intrupare, a ramas ceea ce era - adica Dumnezeu - si S-a facut ceea ce nu era - adica Om, ca intr-o hora cosmica ce slavosloveste intru bucuria impartasirii de binefacerile aduse, pe aceasta cale, intregii lumi.Fundamentul canonic al iconografiei Nasterii Domnului se afla in Sfintele Evanghelii de la Matei si Luca, din care aflam de tulburarea dreptului Iosif care, vazand ca Fecioara Maria are in pantece de la Duhul Sfant, fiind om drept si nevrand s-o vadeasca, a voit s-o lase in ascuns. Dar i s-a aratat ingerul Domnului care i-a amintit de profetia lui Isaia ce tulburase pe multi in vechime, aceea ca Iata, Fecioara va avea in pantece si va naste Fiu si vor chema numele Lui Emanuel, care se talcuieste: Cu noi este Dumnezeu. Şi desteptandu-se din somn, Iosif a facut asa precum i-a poruncit ingerul Domnului si a luat la el pe logodnica sa. Şi fara sa fi cunoscut-o pe ea Iosif, Maria a nascut pe Fiul sau Cel Unul-Nascut, Caruia I-a pus numele Iisus. In urma aparitiei pe cer a unei stele neobisnuite, din Rasarit au sosit si magii care, indrumati catre Betleem, au aflat Pruncul si I s-au Inchinat, aducandu-i cuvenitele daruri (Matei 1,18-2,12). Iar Sfantul Evanghelist Luca ne marturiseste despre recensamantul lui Quirinius care i-a determinat pe Fecioara Maria si pe dreptul Iosif sa se afle la Betleem in acel timp, cand s-au implinit zilele ca ea sa nasca. Şi a nascut pe Fiul sau, Cel Unul-Nascut, si L-a infasat si L-a culcat in iesle, caci nu mai era loc de gazduire pentru ei. Aceasta minune nu a ramas necunoscuta pastorilor ce vegheau pe camp in jurul turmelor, caci un inger al Domnului le-a bi-nevestit bucurie mare, care va fi pentru tot poporul (Luca 2,1-20).Icoana Nasterii este dominata de luminaDaca din punctul de vedere teologic centrul de greutate al praznicului il constituie Pruncul care tocmai S-a nascut, din punctul de vedere compozitional este firesc ca in jurul Acestuia sa fie organizata intreaga scena iconografica, fapt pentru Care in centrul icoanei Nasterii se afla pestera, a carei iesle L-a adapostit pe Imparatul lumii Care nu gasise loc in alta parte. In icoanele ortodoxe, intunericul nu exista decat arareori, iar aceasta doar pentru a marca ostentativ lipsa luminii, dar in cea a Nasterii pata de intuneric ce hipnotizeaza privirea este simbolul intunericului in care zacea omenirea in Legea veche, in cadrul careia doar profetii mai daruiau o raza de lumina prin anuntarea izbavirii viitoare: Lumineaza-te, lumineaza-te, Ierusalime, ca vine lumina ta si slava Domnului peste tine a rasarit! Caci intunericul a-copera pamantul, si bezna, popoarele; iar peste tine rasare Domnul, si slava Lui straluceste peste tine. (Isaia, 60,1-3). Astfel, poporul care locuia intru intuneric va vedea lumina mare si voi cei ce locuiati in latura umbrei mortii lumina va straluci peste voi (Isaia 9,1), fapt petrecut la venirea lui Mesia, cand poporul care statea in intuneric a vazut lumina mare si celor ce sedeau in latura si in umbra mortii lumina le-a rasarit (Mat. 4,16). Scutecele Pruncului, de un alb imaculat, contrasteaza cu fundalul intunecat, trimitand catre lumina ce rasarise, dar si catre giulgiul gasit de femeile mironosite si de apostoli in mormantul Domnului, caci Nasterea anunta Jertfa de pe Cruce si Invierea: Cu scutecele tale dezlegi legaturile greselilor si cu multa saracie pe toti ii imbogatesti, Indurate; ca, venind in ieslea dobitoacelor, izbavesti pe oameni din dobitocia rautatii, Cuvinte al lui Dumnezeu, Cel ce esti fara de inceput (Utrenia dinaintea Nasterii Domnului, Cantarea a 9-a); ...prin scutece legaturile pacatelor a dezlegat si cu pruncia a vindecat durerile Evei, cele cu intristare (stihira la Vecernia Nasterii Domnului).Pantecele Mariei S-a facut rai cuvantatorAlaturi de Prunc se afla Maica Sa, pe un pat de purpura, asa cum se cuvine unei imparatese, ca una ce participa la taina minunata si neobisnuita, in care cer fiind pestera, scaun de heruvimi Fecioara, ieslea salasluire, intru care S-a culcat Cel neincaput, Hristos Dumnezeu. Odata cu aceasta mare minune, tuturor s-a deschis Edenul - ca pomul vietii a inflorit in pestera din Fecioara! Pentru ca pantecele aceleia rai intelegator s-a aratat, intru care este dumnezeiescul pom, din care mancand vom fi vii, si nu vom muri ca Adam. Hristos Se naste ca sa ridice chipul cel cazut mai inainte (stihiri la Vecernia Inaintepraznuirii Nasterii). Chiar langa leaganul Pruncului se afla doua animale, catre care trimite o profetie a lui Isaia: Boul isi cunoaste stapanul si asinul ieslea domnului sau, dar Israel nu Ma cunoaste; poporul Meu nu Ma pricepe (Is. 1, 3).Contemplata de sus in jos, in icoana Nasterii pot fi distinse trei paliere, cel superior, ceresc, cel intermediar, in care cerul se pogoara si se uneste cu pamantul, si cel de jos, pamantesc, toate trei gravitand in jurul Pruncului si al Maicii Sale, pictati adesea mai mari decat restul personajelor, respectand astfel perspectiva ierarhica, traditionala in iconografia bizantina. In partea superioara, din cerul salasluirii Sfintei Treimi izvoraste raza stelei care a facut cunoscut celor pregatiti minunea: In taina Te-ai nascut in pestera, dar cerul pe Tine tuturor Te-a propovaduit, punand steaua inainte ca o gura, Mantuitorule (Tropar la Vecernia Nasterii Domnului). Aceasta raza, a carei ferma verticalitate strabate cerurile pentru a ajunge pe pamant, este axis mundi, simbol si prefigurare a Crucii care, infipta in pamantul inrosit de sange, avea sa strabata drumul in sens invers, de la pamant la cer. In unele icoane raza se desparte in trei, o teofanie schitata care subliniaza faptul ca toate cele trei Persoane ale Sfintei Treimi sunt implicate in iconomia mantuirii. In planul superior al icoanei se afla cetele ingeresti, reprezentari ale acelei multimi de oaste cereasca care s-a aratat la Nastere, laudand pe Dumnezeu si zicand: Slava intru cei de sus lui Dumnezeu si pe pamant pace, intre oameni bunavoire! (Luca 2,13-14). O parte se inchina Pruncului, cu mainile acoperite in semn de respect, conform ritualului de la Curtea bizantina, o parte isi implinesc menirea de anghelos (desemnand pe cei care anunta ceva, care duc oamenilor vestile bune legate de mantuire), comunicandu-le pastorilor minunea.Caci, dupa cum glasuieste Sfanta Evanghelie de la Luca, in tinutul acela erau pastori, stand pe camp si facand de straja noaptea imprejurul turmei lor. Şi iata ingerul Domnului a stat langa ei si slava Domnului a stralucit imprejurul lor, si ei s-au infricosat cu frica mare. Dar ingerul le-a zis: Nu va temeti! Caci, iata, va binevestesc voua bucurie mare, care va fi pentru tot poporul. Ca vi S-a nascut azi Mantuitor, Care este Hristos Domnul, in cetatea lui David (Luca 2, 8-11). Pastorii, oameni simpli si curati sufleteste, au ajuns sa-L vada si sa se inchine Pruncului inaintea magilor, ca o ilustrare a faptului ca la Dumnezeu se ajunge mai repede pe calea inimii decat pe cea a calculelor complicate. Dar nici magii nu au fost lasati deoparte, participand si ei la acest mare si imbelsugat praznic al bucuriei, aratand astfel intregii lumi ca la Dumnezeu pot ajunge si neamurile, nu doar cei proveniti din poporul ales: Nasterea Ta, Hristoase, Dumnezeul nostru, rasarit-a lumii lumina cunostintei; ca intru dansa cei ce slujeau stelelor de la stea s-au invatat sa se inchine Ţie, Soarelui dreptatii, si sa Te cunoasca pe Tine, Rasaritul cel de sus, Doamne, slava Ţie! (Troparul sarbatorii Nasterii Domnului). Adesea, cei trei magi sunt reprezentati cu varste deosebite, unul tanar, altul de varsta mijlocie iar al treilea batran, pentru a sublinia ca lumina cea dumnezeiasca se da fara deosebire de varsta si de pozitie a oamenilor in societate.Indoiala lui Iosif, drama intregii lumiIn planul inferior, cel pamantesc, se afla situati, de partea stanga, dreptul Iosif si un batran cocarjat. Iosif nu apare pictat impreuna cu Pruncul si cu Maica Sa, ci separat, pentru a arata ca el este doar purtatorul de grija al acelor doi, nefiind implicat in nici un fel in Nasterea care a avut loc. Cat priveste personajul aflat in fata sa, unii au vazut in el un simplu pastor, altii chiar pe ispititorul intregii omeniri, diavolul, care i-a soptit ca nu este posibila o nastere feciorelnica, pentru ca ar contrazice legile naturii. Indoiala lui Iosif reprezinta, de fapt, drama intregii lumi, in special a celei contemporane, aflata in dificultatea de a crede infaptuirea celor care la Dumnezeu sunt cu putinta, iar la oameni nu. Dar imnografia praznicului ne da marturie asupra faptului ca dreptul Iosif a depasit aceasta ispita: La maretia minunilor Caruia privind Iosif, i s-a parut ca vede om ca prunc infasat; dar din fapte a inteles ca este Dumnezeu adevarat, Cel ce daruieste sufletelor noastre mare mila (Inaintepraznuirea Nasterii, Stihira la Doamne, strigat-am...). De partea cealalta se afla doua femei imbaind Pruncul, scena inspirata din evangheliile apocrife, in care sunt mentionate moasele aduse de dreptul Iosif. Acest amanunt, prezent in majoritatea icoanelor, este o dovada a pogoramantului plin de iubire a Fiului lui Dumnezeu, Care se supune intru totul cerintelor naturale ale firii omenesti.Prin Intruparea Cuvantului, intreaga creatie este readusa la stralucirea dintaiDar nu doar fiintele insufletite participa la bucuria praznicului, ci si natura care, in aceasta imprejurare, salta si se bucura: Iata s-a apropiat vremea mantuirii noastre, impodobeste-te, pestera, Fecioara se apropie sa nasca. Betleeme, pamantul lui Iuda, bucura-te si te veseleste ca din tine va rasari Domnul nostru. Ascultati munti si dealuri si imprejurimile Iudeei! (stihiri la Vecernia Inaintepraznuirii Nasterii). Ei sunt un simbol al transformarii pe care a suferit-o nu doar natura omeneasca, ci intreaga creatie, readusa la stralucirea dintai: Din Muntele cel umbrit, Iisuse, din Fecioara intrupat, mai inainte Te-a vazut pe Tine Avacum, sfaramand muntii cei rai si dealurile si dand pierzarii inaltarile vicleanului si taberele demonilor (Utrenia dinaintea Nasterii Domnului, Cantarea a 4-a). (Articol publicat in data de 24 decembrie 2009)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 663

Id: 27115

Data: Dec 24, 2012

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).