In Duminica a XXII-a dupa Rusalii, in toate bisericile ortodoxe afost citita Evanghelia de la Luca, capitolul 16, versetele 19-31,unde se istoriseste pilda bogatului nemilostiv si a saraculuiLazar. Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii OrtodoxeRomane, a subliniat in cuvantul de invatatura rostit inParaclisul "Sfantul Grigorie Luminatorul" din Resedintapatriarhala ca nu doar faptele pe care le savarsim sunt de pretpentru mantuire, ci si starea duhovniceasca a sufletului.Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a explicat ca MantuitorulIisus Hristos nu ne face cunoscut numele bogatului, in modintentionat, pentru ca acesta nu merita, pe cand saracul Lazar,ca pilda de rabdare in smerenie, este numit, pentru a ramanecunoscut peste veacuri, dupa cum ne informeaza Ziarul Lumina."Aceste doua stari duhovnicesti diferite arata marea libertate pecare o are omul in timpul vietii pe pamant si, in acelasi timp,respectul pe care Dumnezeu il are fata de modul in care oameniiisi traiesc viata. Bogatul traieste viata mai mult biologic, nuduhovniceste, mananca, se veseleste, traieste in lux, inbelsug si in totala nepasare fata de altii, care sunt saraci,bolnavi, singuri, neputinciosi", a spus Preafericirea Sa.Cu toate acestea, moartea schimba cele doua stari, ca urmare ainterventiei dreptatii lui Dumnezeu. "Evanghelia ne spune caLazar a murit si ingerii i-au dus sufletul in sanul lui Avraam,iar despre bogat nu se mai vorbeste despre suflet, ci doar de faptulca trupul sau, dupa moarte, a fost ingropat. Asta pentru ca sisufletul sau s-a facut trupesc, s-a facut tarana, deoarece s-aingropat in materia placerii, a ospetelor, a veseliei si aconsumului material. Inca din timpul vietii, bogatul care traiamai mult biologic decat duhovniceste si-a ingropat sufletul intrup, iar atunci cand i s-a ingropat trupul, nu s-a mai vorbitdespre suflet. Totusi, Evanghelia ne arata ca, indata, bogatulingropat in mormant a ajuns cu sufletul la iad", a explicatIntaistatatorul Bisericii Ortodoxe Romane.Starea duhovniceasca, mai importanta decat numarul faptelor buneAjuns in iad, bogatul se plange de vapaia care il chinuie.Sfintii Parinti ai Bisericii au talcuit vapaia focului din iad cafiind o mustrare permanenta a constiintei pentru relele pe carele-a savarsit omul in viata sau pentru binele pe care ar fiputut sa il savarseasca si nu l-a savarsit. PF ParintePatriarh Daniel a explicat ca focul iadului nu este un foc material,ci este durerea vidului neimplinirii omului ca fiinta iubitoare deDumnezeu si de semeni: "Vidul spiritual, care se transforma invapaie de foc, cu sensul de mustrare a constiintei, este lipsaiubirii milostive din suflet. Cei ce in timpul vietii pamantestiau avut iubire milostiva in suflet se pot apropia de Dumnezeu celmilostiv".In mod surprinzator, pilda pastreaza tacerea despre faptele releale bogatului, precum si despre faptele bune ale saracului, desi,in general, stim ca cei care au facut fapte rele merg in iad, iarcei care au facut fapte bune merg in Rai. "Nu se spune pentru carefapte rele bogatul a mers in iad si nici pentru ce fapte bunesaracul a mers in Rai, ceea ce inseamna ca judecata nu s-a facutdupa fapte, ci dupa starea duhovniceasca a sufletului in momentultrecerii lui din lumea aceasta. Daca savarsim multe fapte bune siaceste fapte devin pentru noi prilej de mandrie, stareaduhovniceasca a sufletului se degradeaza. Evanghelia ne arata castarea duhovniceasca a bogatului era una de autosuficienta, oexistenta egoista, individualista, plina de sine. Astfel, odatacu coborarea trupului sau in mormant, a coborat si sufletul laiad, fiindca bogatul nemilostiv a devenit, prin nepasare sinemilostivire, inuman sau subuman, sub nivelul existentei firesti aomului creat dupa chipul lui Dumnezeu", a mai spus PatriarhulRomaniei.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 507

Id: 25625

Data: Nov 5, 2012

Imagine: