Intre mesterii tipografi ai secolului al XVI-lea, diaconul Coresi ocupa locul cel mai de seama, intrucat, prin cartile tiparite de el, a nivelat calea introducerii limbii romane in cultul liturgic. De asemenea, folosind in traducerile sale textele rotacizante din nordul Ardealului, a caror limba a supus-o unei serii de modificari, in sensul adaptarii la graiul vorbit in sudul Ardealului si in nordul Munteniei, Coresi a contribuit la impunerea acestui grai la baza limbii romane literare.La numai 38 de ani de la inventarea tiparului de catre germanul Johannes Gensfleisch, cunoscut si sub numele de Gutenberg († 1468), calugarul Macarie tiparea primele carti de cult in Ţara Romaneasca. La Curtea Domneasca de la Targoviste, ieromonahul Macarie a tiparit, in 1508, primul Liturghier din Bisericile Ortodoxe, care va reprezenta prototipul unor viitoare editii ale Liturghierului in limba slavona; Octoihul, in 1510, si Tetraevanghelul, in 1512. Ieromonahului Macarie i-au urmat Dimitrie Liubavici si Filip Moldoveanul. Cel dintai a tiparit carti liturgice in limba slavona, in vreme ce al doilea a tiparit, la Sibiu, si primele carti in limba romana.Cel care avea sa duca mai departe lucrarea de tiparire a cartilor de cult si sa aduca o contributie esentiala la cristalizarea si raspandirea limbii romane literare a fost diaconul Coresi. Intrucat Catehismul romanesc, tiparit la Sibiu de Filip Moldoveanu in 1544, atestat de documentele vremii, nu s-a mai pastrat pana in zilele noastre, se poate considera ca textele tiparite de Coresi la Brasov sunt cele mai vechi scrieri mai ample in limba romana, raspandite pe intinsul tarii noastre.Octoihul pentru toti romaniiSe pare ca diaconul Coresi s-a nascut in Targoviste. Unele ipoteze spun ca stramosii sai ar fi fost originari din insula Chios si s-ar fi asezat in Ţara Romaneasca, integrandu-se printre romani. Nu se cunosc amanunte despre viata lui. Se stie numai ca, intre anii 1557-1583, a tiparit carti bisericesti la Targoviste, Brasov si la Sebes.Mestesugul tiparirii l-a deprins de la Dimitrie Liubavici, pe care il va fi ajutat sa scoata de sub tipar Molitvelnicul slavon (1545) si Apostolul (1547).Nu se cunosc motivele pentru care diaconul Coresi nu a ramas la Targoviste, ci s-a stabilit la Brasov. Se crede ca acestea au fost determinate de conditiile mai bune pe care le oferea, la acea vreme, Brasovul pentru exercitarea activitatii tipografice: exista aici o baza tehnica mai performanta decat in alte centre tipografice, exista o moara care producea hartie de calitate si, nu in ultimul rand, Coresi primea aici sprijin financiar din partea sasilor.Prima carte tiparita la Brasov, in 1557, a fost un Octoih slavon. Desi era tiparita in Transilvania, cartea avea pe frontispiciu stema Ţarii Romanesti si mentiona pe domnitorii Alexandru Lapusneanu al Moldovei, Patrascu cel Bun al Munteniei si pe principele Ioan Sigismund Zapolya al Transilvaniei, ceea ce dovedeste ca era destinata romanilor din cele trei tari.Intors in Ţara Romaneasca, tipareste, din porunca domnitorului Patrascu cel Bun, un Triod Penticostar, impreuna cu zece ucenici de-ai sai. Cartea va fi terminata in 1558. La inceputul anului urmator, se va stabili definitiv la Brasov. Toate limbile au cuventul lui Dumnezeu in limba lor, numai noi, romanii, n-avamuIn 1570, Coresi tipareste pentru prima data in limba romana Psaltirea si Liturghierul. La baza Psaltirii, au stat traducerile maramuresene pe care Coresi le-a avut la indemana in manuscris. In epilogul Psaltirii din 1570, este aratat motivul pentru care diaconul Coresi s-a ostenit cu tiparirea cartilor de cult in limba romana: Cu mila lui Dumnezeu, eu, diaconul Coresi, deaca vadzui ca mai toate limbile au cuventul lui Dumnezeu in limba lor, numai noi, romanii, n-avamu, si Hristos zise, Mathei 10, 9 cine citeste sa inteleaga, si Pavel apostol inca scrie in Corinth 15, 5, ca intru biseareca mai vartos cinci cuvinte cu intelesul mieu sa graiesc, ca si aialalti sa invat, decat intuneric de cuvinte neintelese intr-alte limbi, inceputu-se-au a se scrie aceste sfente Psaltiri...Liturghierul nu cuprinde toate textele Liturghiilor ortodoxe, ci numai textul Liturghiei Sfantului Ioan Gura de Aur, savarsita cel mai des de-a lungul anului. Se crede ca traducerea Liturghiei s-a facut de catre preotii din Şcheii Brasovului, care l-au ajutat pe mesterul tipograf si la traducerea altor carti in limba romana. Traducerea s-a facut dupa un manuscris slavon, diferit de cel tiparit de ieromonahul Macarie in 1508.De ce se temeau romanii de traducerile in limba romana?La vremea respectiva, slujbele Bisericii ortodoxe se savarseau in limba slavona. Intrucat reformatorii introdusesera oficierea slujbelor in limbile nationale, romanii priveau cu neincredere traducerile cartilor de cult in limba lor. Se temeau ca nu cumva pe aceasta cale sa le fie strecurate invataturi straine, cunoscut fiind faptul ca reformatorii luterani si calvini din Ardeal incercau sa ii atraga la credinta lor pe romani. Pentru a risipi neincrederea preotilor si a credinciosilor romani, Coresi a tradus si a tiparit, in 1577, Psaltirea slavo-romana, dandu-le o dovada ca nu numai cartile eretice, ci si cartile ortodoxe pot fi tiparite in limba romana, si dovada putea fi data de textul slavon tiparit in paralel.Pentru traducerile in limba romana, Coresi a folosit texte mai vechi, pastrate in manuscris. Marele merit al sau a fost acela ca a pus in circulatie manuscrisele romanesti pe care le-a indreptat, corectat, schimbat, inlaturand adeseori arhaismele si regionalismele, inlocuindu-le cu expresii si cuvinte din Ţara Romaneasca si din sud-estul Transilvaniei, regiuni in care si-a desfasurat activitatea. El are meritul necontestat de a fi contribuit la unificarea limbii literare romane, deoarece, raspandindu-se pe un larg spatiu geografic, cartile sale au dus pretutindeni cu ele graiul romanesc.Cartile lui Coresi au avut o larga raspandire in toate tinuturile romanesti datorita legaturilor comerciale ale Brasovului cu Ţara Romaneasca si cu Moldova, datorita boierilor pribegi asezati la Brasov si, mai tarziu, chiar datorita lui Mihai Viteazul. Prin aceste tiparituri, se arata tot mai limpede unitatea de limba, de credinta si de origine a romanilor de pretutindeni.Cazania lui CoresiEvanghelia cu invatatura sau Cazaniaeste ultima carte tiparita de Coresi si, in acelasi timp, cea mai importanta dintre tipariturile romanesti. Cartea a vazut lumina tiparului la Brasov, in 1581. Cuprindea talcuirea Evangheliilor din toate duminicile si sarbatorile de peste an, incepand cu Duminica Vamesului si Fariseului.Daca cea dintai Cazanie tiparita de Coresi in 1564 - care nu s-a mai pastrat pana in zilele noastre - avea unele influente protestante, Evanghelia cu invatatura din 1581 este o carte pur ortodoxa. Cartea este o traducere dupa un text slavon a omiliilor grecesti scrise de patriarhul ecumenic Ioan Calecas (1334-1347).Tiparirea s-a facut cu cheltuiala judelui Brasovului Lucas Hirscher, care arata, in prefata, ca a gasit versiunea slavona la mitropolitul Serafim al Ungrovlahiei, de la care cu multa rugaciune cersutu-am. Primind cartea, s-a sfatuit cu mitropolitul Ghenadie (1579-1585) al Transilvaniei si cu multi preoti ortodocsi transilvaneni, care simteau nevoia unei astfel de carti. Avand acordul acestora si al mitropolitului Serafim, a dat-o diaconului Coresi, care a tradus-o in romaneste impreuna cu preotii Iane si Mihai de la biserica Sfantul Nicolae din Şcheii Brasovului. Aceasta carte apare ca o opera de colaborare transilvano-munteana, in primul rand prin impreuna-lucrarea diaconului Coresi cu cei doi preoti transilvaneni, apoi prin binecuvantarea data de cei doi mitropoliti.Evanghelia cu invatatura sau Cazania este unul dintre cele mai frumoase exemplare realizate de Coresi: format in folio, cu oglinda paginii de 225/195 mm, cu titlurile realizate dupa clisee sapate in lemn si avand gravata stema lui Lukas Mirscher, dupa modelul Cazaniei tiparite la Zabludov (azi, in Republica Ceha), in 1569. (Articol publicat in Ziarul Lumina din 28 iunie 2008, semnat de pr. Bogdan Dedu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 2048

Id: 33449

Data: Aug 30, 2013

Imagine: