Fara a face referire directa la comunitatea românilor din Valea Timocului, care nu beneficiaza de dreptul de a studia în limba materna, Parlamentul European cere Serbiei „tratament egal, fara nici o discriminare a minoritatilor nationale si etnice, inclusiv accesul la educatie în limba materna“. Mâine vor începe, în mod oficial, negocierile de aderare a tarii vecine la UE, pe care oficialii sârbi o doresc „rapida si de calitate“, informeaza Ziarul Lumina.Mâine, 21 ianuarie, vor începe oficial negocierile de aderare a Serbiei la Uniunea Europeana, „un moment istoric“, dupa cum a fost descris în plenul Parlamentului European. În acest context, eurodeputatii au adoptat o rezolutie prin care solicita Serbiei respectarea unor conditii, printre acestea numarându-se „respectarea drepturilor minoritatilor nationale si etnice“, inclusiv prin „accesul la educatie în limba materna si utilizarea limbilor în administratia publica locala si regionala“.În privinta minoritatilor nationale, parlamentarii europeni solicita, potrivit Agerpres, „implementarea efectiva a legislatiei si a acordurilor bilaterale si multilaterale referitoare la apararea drepturilor minoritatilor nationale si etnice, într-o maniera egala, nediscriminatorie si proportionala în întreaga tara“. De asemenea, autoritatile sârbe sunt sfatuite sa promoveze „un climat de toleranta si un tratament egal, fara nici o discriminare a minoritatilor nationale si etnice, inclusiv accesul la educatie în limba materna, precum si utilizarea limbilor în administratia publica locala si regionala“. Totodata, PE solicita îmbunatatiri în vederea eliminarii discriminarii în legislatiile si practicile existente privind restituirea bunurilor pentru membrii care apartin minoritatilor nationale si etnice.Textul rezolutiei îi mentioneaza pe romi, albanezi si bosniaci, dar nu face referire directa si la românii din Valea Timocului, o comunitate foarte numeroasa, dar care este în continuare privata de drepturile specifice minoritatilor nationale. De exemplu, în timp ce românii din Voivodina au fost recunoscuti oficial înca din timpul regimului comunist din fosta Iugoslavie, având posibilitatea sa studieze la scoala în limba materna, cei din Valea Timocului, desi mai numerosi, sunt numiti vlahi de catre autoritatile sârbe si nu au beneficiat niciodata de drepturi specifice minoritatilor nationale.La 1 martie 2012, România a conditionat acordarea statutului de tara candidata la UE pentru Serbia de semnarea unui protocol privind minoritatile între Bucuresti si Belgrad, care stipuleaza „masuri concrete de protejare a drepturilor si identitatii persoanelor apartinând minoritatii române din Republica Serbia, inclusiv a persoanelor apartinând acestei minoritati din Valea Timocului“. Printre angajamentele luate de autoritatile sârbe se numara asigurarea dreptului de educatie în limba materna, acordarea autorizatiilor de construire a unor biserici. Belgradul nu a facut nici un progres semnificativ în acest sens, mai mult, continua, potrivit reprezentantilor românilor de aici, sa faca presiuni asupra membrilor comunitatii românesti din Timoc.Referindu-se la parcursul european al tarii sale si la conditiile ce trebuie îndeplinite, premierul sârb Ivica Dacic a declarat saptamâna trecuta ca „tara noastra vrea ca aderarea sa fie si rapida, si de calitate“.Conferinta interguvernamentala care se va desfasura mâine, la Bruxelles, demonstreaza angajamentul UE fata de aderarea Serbiei, sustin eurodeputatii, însa Belgradul „ar trebui sa mentina ritmul reformelor, care reprezinta un indicator-cheie al unui proces de integrare de succes, si sa raspunda asteptarilor cetatenilor sârbi privind o aderare lipsita de obstacole“. Totodata, textul apreciaza abordarea constructiva a Serbiei în relatiile cu vecinii sai, eurodeputatii facând un apel si la statele care nu au recunoscut independenta Kosovo (printre care si România), sa o faca „fara întârziere“, întrucât ar avea un impact pozitiv în aceasta regiune.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 527

Id: 37510

Data: Jan 20, 2014

Imagine: