Sfantul Constantin Brancoveanu si Muntele Athos

În cei 26 de ani de domnie, Domnitorul martir Constantin Brâncoveanu s-a aratat un neobosit ctitor de biserici si manastiri, revarsându-si milostivirea îndeosebi spre locasurile monahale, pâna la Sinai, Muntele Athos si Ierusalim. În Sfântul Munte, Voda Brâncoveanu si-a aratat marinimia catre noua din cele douazeci de manastiri athonite.Manastirea Marea LavraDomnitorul Constantin Brâncoveanu a ajutat Marea Lavra în doua rânduri, la 1691 si la 1696 Manastirea Marea Lavra.Aflat în cel de-al treilea an al domniei (1691), Sfântul Constantin Brâncoveanu vedea tara secatuita de roiuri de lacuste care devastau de sapte ani „înca din zilele lui Şerban Voda (…) de se facea multa stricaciune si paguba”. Amintirea minunilor din vremea procesiunii din 1641 cu sfintele moaste (preacinstitul cap al) Sfântului Mihail al Sinadelor pe vremea domnitorului muntean Matei Basarab (1632-1654), nu s-a sters multa vreme din sufletul poporului dreptcredincios. Astfel, Sfântul Constantin Brâncoveanu a adus din nou moastele Sfântului Mihail Marturisitorul.Atunci domnitorul „trimis-au la Sfetagora si au pohtit pe parintii de acolo cu rugaciune de au adus capul lui Sfântul Mihail Sinadichi (…) de umbla facând rugaciuni si sfestanii prin toate locurile unde erau lacuste”, scapând tara de napasta. Drept multumire pentru binecuvântarea revarsata asupra tarii, domnitorul „au facut cununa de aur cu pietre scumpe asupra capului si au facut cutie de argint frumoasa de au asezat capul Sfântului” (Cronica logofatului Radu Greceanu), iar manastirii Marea Lavra a daruit 6000 de aspri anual.Tot în 1691, Constantin Brâncoveanu a daruit Relicvariul pentru moastele Sfântului Ioan Gura de Aur (o parte din bratul stâng) – daruite de Împaratul Vasile al II-lea Bulgaroctonul si de Constantin al VIII-lea. Relicvariul este realizat din argint, cu 5 turle, iar peretii laterali sunt decorati pe primul registru cu portrete de sfinti în relief, iar pe registrul superior cu elemente florale si serafimi.În anul 1713, din banii donati de Voda Brâncoveanu, la Marea Lavra se construieste un paraclis în cinstea icoanei Maicii Domnului „Cucuzelita”.Manastirea Sfântul PavelPe când Antioh Voda al Moldovei, în anul 1698, închina Zografului alta zidire a lui Ştefan, Capriana din Basarabia, Voda Brâncoveanu zidea turnul de aparare cu chiliile, din aripa iesita în afara, si trapeza.În plus, a construit si paraclisul Sfintii Împarati Constantin si Elena. O inscriptie, astazi disparuta, mentiona ca paraclisul a fost zugravit în 1708 “cu ajutorul prea cuviosului sânt egumen chir Luca si cu cheltuiala prea luminatului Io Constantin Voievod, din neamul Basarab”. Tabloul votiv îi reprezenta pe ctitori, Constantin Brâncoveanu si doamna Maria. Paraclisul este total refacut azi, fiind închinat Sfintilor Martiri Brâncoveni, ca noi ctitori ai manastirii.La „Sfântul Pavel“, domnul a ajutat pe calugari atât direct, cât si indirect. Începând din 15 mai 1698, i-a acordat o suma anuala de 150 de taleri.I-a ajutat însa si indirect pe monahii athoniti. Între 1688-1694 a emis sapte documente, cuprinzând mile catre aceasta – scutiri de impozite, întariri de mosii si de tigani etc. În plus, dintr-o mila catre manastirea Jitianu (1689), o parte din bani luau drumul manastirii athonite.O danie neobisnuitaÎnaintea bataliei de la Zarnesti (1690) dintre austrieci si turci, lânga care erau si români, soseste din Rusia arhimandritul Isaia, de la manastirea Sfântul Pavel, din Muntele Athos. El era încarcat de daniile de tot felul, ce le strânsese, în drumul sau prin Rusia. Acuzat de Constantin Balaceanul ca fiind spion al lui Constantin Voda Brâncoveanu, parintele Isaia este predat generalului austriac Haizler, care dispune arestarea arhimandritului Isaia si confiscarea tuturor lucrurilor sale.Dupa doi ani si jumatate, arhimandritul Isaia soseste în Ţara Româneasca si se jeluieste lui Constantin Voda Brâncoveanu, care, impresionat, cere mitropolitului Teodosie sa cheme marea adunare spre a judeca aceasta întâmplare. Mitropolitul convoaca pe reprezentantii tarii; acestia judeca împrejurarile si hotarasc ca arhimandritul, recte manastirea Sfântul Pavel de la Athos, sa se despagubeasca, luând în stapânirea sa mosiile, satele si tiganii ce avea aga Constantin Balaceanul în tara. Era, asadar, o confiscare a averilor lui, care se dau în stapânirea manastirii Sfântul Pavel.Calugarul athonit, prin bunavointa adunarii nationale, îsi gasea o despagubire completa. Era o danie neobisnuita facuta manastirii Sfântul Pavel în mod indirect, în urma unei confiscari.Danii pentru alte sapte manastiri athoniteLa Manastirea Dionisiu, Constantin Brâncoveanu a trimis ajutoare în bani de doua ori. În data de 6 aprilie 1696 a acordat suma de 8.000 de bani pe an, iar la 6 februarie 1712, 100 de taleri pe an plus 20 de taleri monahului care va veni sa ridice suma.La Hilandar, domnitorul martir a trimis bani în 1704, dupa cum si Manastirea Pantokrator a beneficiat de sprijinul sau. Indirect a întarit si Manastirea Simonopetra, prin mile catre metohul ei – manastirea Mihai Voda.Manastirea Vatoped a fost sprijinita în trei rânduri – în 1692 (cu 20.000 de aspri), 1696 (aceeasi suma) si în 1702.În 1703 O suma necunoscuta a fost trimisa Manastirii Xenofont, iar pe 30 octombrie acelasi an, Constantin Brâncoveanu scuteste de dari schitul Roaba, metoh al Xenofontului.Manastirea Xiropotamu a fost ajutata indirect, prin metohul ei - Plumbuita (500 de ughi).Proschinitarului lui Ioan ComnenSfântului Constantin Brâncoveanu îi datoram si acel pretios Prosehinetariu al Sfântului Munte, redactat de Ioan Comnenul, vladica de Silistra si tiparit la Snagov, în 1701, din porunca domnitorului.Cuvântul proschinitar provine de la grecescul “proschinitarion” si înseamna Manualul închinatorului. Prosehinitarele pot fi denumite ghiduri pentru pelerinii ce viziteaza Sfintele Locuri.Proschinitarul lui Ioan Comnen Primul a fost primul proschinitar al Sfântului Munte Athos tiparit pe pamânt românesc. Erudit profesor al Şcolii Domnesti din Bucuresti si medic al domnitorului Constantin Brâncoveanu, Ioan Comnen si-a scris proschinitarul în 1698, în urma pelerinajului facut la Sfântul Munte Athos în acelasi an. La trei ani de la scrierea proschinitarului, Comnen îl tiparea la Snagov, în 1701.Titlul complet al Proschinitarului lui Ioan Comnen – în traducere româneasca – este urmatorul: „Proschinitarul Sfântului Munte Atlios. Scris si tiparit în timpul luminatei domnii a prea evlaviosului, prea maritului si prea înaltatului domnitor si principe al întregii Ţari Românesti, Domnul Ioan Constantin Basarab Voievod. Dedicat prea sfintitului mitropolit al Ţarii Românesti, Domnului Teodosie. Cu grija si cheltuiala luminatiei sale, Domnul medic Ioan Comnen. Ca sa fie daruit credinciosilor pentru mântuirea Iui. Tiparit de Ieromonahul cel din Iviria. în manastirea Snagov”.Proschinitarul lui Comnen este considerat Cea mai buna descriere a Sfântului Munte facuta pentru pelerini, de aceea s-a si bucurat de cea mai mare circulatie.Manuscrisul original al Proschinitarului lui Comnen s-a conservat în Biblioteca universitara din Iasi.Sursa: doxologia.ro

Foto: Paraclisul Icoanei Maicii Domnului Cucuzelita de la Marea Lavra

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 742

Id: 43239

Data: Aug 16, 2014

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).