Un lacas care a infruntat amarul vremurilor

Manastirea Sfanta Treime Guranda a fost ridicata in anul 1945, cu mijloacele modeste dintr-o perioada sleita de suferintele razboiului, rasa apoi cu buldozerele de comunisti, dupa decretul din '59, si redusa, timp de 30 de ani, la dimensiunea unei cruci asezate intr-o poienita.Manastirea Sfanta Treime Guranda, asezata intr-o poienita de la marginea satului cu acelasi nume, la 40 de kilometri de municipiul Botosani, este un lacas care a infruntat amarul vremurilor cu tainica putere pe care ti-o da nadejdea in Dumnezeu. A fost ridicata in anul 1945, cu mijloacele modeste dintr-o perioada sleita de suferintele razboiului, rasa cu buldozerele de comunisti dupa decretul din '59, intr-un moment cand viata monahala incepea sa prinda aici radacini, si redusa apoi, timp de 30 de ani, la dimensiunea unei cruci asezate intr-o poienita, in amintirea fostei manastiri. Renascuta din cenusa vremurilor in entuziasmul anilor a90 si apasata din nou, incetul cu incetul, de lipsurile materiale, dar si de saracia sufletelor, micuta manastire de maici de la marginea satului Guranda incearca astazi sa puna o noua piatra de temelie in scurta, dar zbuciumata sa istorie. O istorie ce se confunda, in mare parte, cu viata si nadejdea nestramutata in Dumnezeu a celei care a ridicat-o si i-a fost stareta pana aproape de sfarsitul vietii.O manastire ridicata cu ajutorul fostilor luptatori de pe frontIn anul 1945, maica Teodora Volosincu, cu binecuvantarea mitropolitului de atunci al Moldovei, vrednicul de pomenire Irineu Mihalcescu, se intoarce de la Manastirea Buciumeni, unde se afla sub ascultare, pe meleagurile natale, pentru a ridica in aceste locuri o manastire. Intr-o perioada marcata de suferinta razboiului si de o saracie crunta, maica Teodora reuseste, cu ajutorul unei colecte publice sprijinite mai ales de militari si ofiteri ai Armatei Romane, sa ridice o biserica inchinata cinstirii eroilor cazuti pe frontul de lupta. Terenul manastirii a fost cumparat de la mostenitorii unei familii boieresti din zona si, cu mijloacele modeste pe care le avea la dispozitie, maica Teodora impreuna cu alte cateva maici si ajutata de credinciosi au ridicat o bisericuta si un corp de chilii din lemn si pamant. Obstea monahala a inceput sa se inmulteasca apoi, de la an la an, Manastirea Guranda ajungand sa numere 30 de vietuitoare, dintre care trei maici sunt si astazi aici. Linistea vietii monahale nu avea sa dureze insa prea mult, caci in anul 1959 regimul comunist a promulgat sinistrul Decret 410, prin care monahii si monahiile erau evacuati, in cea mai mare parte, din manastiri. La Guranda insa, micuta asezare monahala ridicata cu atata truda a fost nu doar parasita din ordinul comunistilor, ci a disparut cu totul sub senilele buldozerelor. Cate eforturi si cate rugaminti nu s-au facut in anii ce au urmat pentru reinfiintare... Maica stavrofora Teodora a inaintat demersuri peste demersuri, inclusiv pana la Ceausescu. Toate au ramas fara raspunsul asteptat, povesteste actuala stareta a Manastirii Guranda, stavrofora Gabriela Turiceanu. In ciuda raspunsurilor potrivnice, maica Teodora, nevoita sa se retraga din manastire la casa parinteasca, si-a pastrat vie speranta ca va veni ziua cand se va putea intoarce in adevarata casa. Imi amintesc cum ne lua pe toti nepotii cu ea si ne ducea in poiana unde nu mai erau decat o cruce si un copac cu mere. Ne povestea, cu lacrimi in ochi, ca in acel loc e casa ei si ca acolo se va intoarce intr-o zi. Noi credeam ca sunt povesti, pentru ca am crescut cu istorisirile ei despre manastirea inchinata eroilor neamului. Ma bucur ca Dumnezeu i-a rasplatit speranta si credinta, isi aminteste doamna Aura, una dintre nepoatele maicii Teodora. Inceputul anului 1990 avea sa aduca speranta unei noi lumi, iar pentru maica Teodora acest lucru a insemnat, in primul rand, mult-asteptata intoarcere acasa. La fel cum procedase cu 45 de ani in urma, cu binecuvantarea primita de la arhiereu, a initiat din nou o colecta publica si, impreuna cu maicile care au revenit in jurul ei si ajutata de o serie de oameni inimosi, a ridicat o biserica si un corp de chilii modeste pe locul fostei manastiri. In 1991, lacasul a fost sfintit si a primit hramul Sfanta Treime, iar in anii ce au urmat, maica Teodora a initiat si ajutat la ctitorirea altor cinci biserici in satele din imprejurimile manastirii care nu aveau lacase de rugaciune. S-a stins din viata in anul 2007, in prima zi de Craciun, impacata cu gandul ca si-a facut datoria de bun crestin, dar pastrand totusi o urma de nemultumire in suflet. Le spunea maicilor ca si-ar fi dorit sa construiasca mai multe biserici, mai ales in satele care nu aveau lacase de inchinaciune. Acesta a fost telul vietii ei si modul in care si-a dorit sa slujeasca Lui Dumnezeu, dar si mantuirii semenilor, explica maica stareta Gabriela Turiceanu.O biserica noua care sa dainuie peste veacuriIn luna septembrie 2012, Inalt Preasfintitul Teofan, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, a binecuvantat inceputul lucrarilor la noua biserica a Manastirii Guranda, biserica ce va cinsti, pe langa hramul Sfintei Treimi, si pe Sfantul Ioan Iacob Hozevitul, nascut pe meleagurile Botosanilor, in satul Crainiceni. Vechea biserica a manastirii, construita cu mijloacele foarte modeste pe care maicile le-au avut la dispozitie, era macinata de vreme si nu mai rezista multa vreme. Am incercat initial sa o consolidam, dar costurile erau foarte mari si nici nu aveam garantia ca structura pe care a fost facuta va rezista. De aceea, mai ales ca maicile de aici si-au dorit foarte mult construirea unui paraclis cu hramul Sfantului Ioan Iacob, am primit binecuvantarea sa facem o biserica noua, care sa poarte si acest al doilea hram. Multumim lui Dumnezeu si tuturor credinciosilor care au venit alaturi de noi spre a ne da ajutor si nadajduim sa ridicam o biserica frumoasa, intr-un autentic stil moldovenesc, care sa dainuie peste veacuri si care sa fie mangaiere atat credinciosilor, cat si maicilor care s-au nevoit atat de mult si in vremuri atat de grele, pentru ca aici, la Guranda, sa avem o poarta spre Cer, a spus maica stareta Gabriela Turiceanu. Acces spre Manastirea Guranda: DN 29D Botosani-Trusesti (32 km) - sat Guranda (7 km), apoi se face stanga, urmand indicatorul spre manastire (2 km)(Reportaj publicat in Ziarul Lumina din 9 martie 2013, aparut sub semnatura lui Bogdan Cront)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 680

Id: 29018

Data: Mar 9, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).