In aceste zile, credinciosii ortodocsi din cartierul timisorean Fabric imbraca straie de sarbatoare, intrucat se implinesc 100 de ani de la zidirea bisericii parohiale cu hramul 'Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul', informeaza Ziarul Lumina, Editia de Banat.Programul religios inchinat hramului si centenarului sfantului lacas a debutat joi, 19 iulie, cu oficierea slujbei de Priveghere si va continua in ziua praznicului cu Acatistul Sfantului Prooroc Ilie si Sfanta Liturghie. Duminica, 22 iulie, sarbatoarea parohiei timisorene va fi incununata de prezenta Preasfintitului Parinte Paisie Lugojanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei, care va savarsi Sfanta si Dumnezeiasca Liturghie in prezenta unui numeros sobor de slujitori. La eveniment sunt asteptati si credinciosi de la celelalte parohii timisorene, precum si reprezentanti ai autoritatilor si institutiilor publice din oras.Un lacas de cult reprezentativ al vietii religioase timisoreneParohia Fabric ocupa un loc special in traditia eclesiala timisoreana. Cu radacini infipte in prima comunitate ortodoxa din stravechiul cartier romanesc Palanca Mare, comunitatea ortodoxa din suburbia Fabricului de astazi s-a impus inca din timpul ocupatiei otomane prin credinta sa drept-maritoare, exprimata intr-o biserica modesta, care in secolul al XVII-lea, din cauza degradarii, a fost inlocuita cu o biserica noua, confectionata din lemn. Primul lacas de cult al cartierului Fabric a fost ridicat abia in anul 1745 - este vorba despre biserica monument istoric cu hramul 'Sfantul Gheorghe', din Piata Traian, o biserica mixta, in care serviciul divin se celebra atat pentru credinciosii romani, cat si pentru cei sarbi, in limbile romana si sarba. Datorita disensiunilor survenite intre cele doua comunitati, in anii 1825-1826 protopopul Timisoarei Vasile Georgevici (1764-1826) impreuna cu romanii ortodocsi au trecut la construirea unei biserici proprii, cu hramul 'Sfantul Ilie', situata pe malul Begai - pe amplasamentul vechii biserici este vizibila pana astazi o cruce cu urmatorul inscris: 'Crucea aceasta a fost pusa aici in anul 1928 pe locul altarului bisericii ortodoxe romane demolate in anul 1913'. Pentru a accelera procesul de ridicare a bisericii romanesti, protopopul Georgevici a vizitat satele timisene, adunand de la tarani cereale, alimente, inclusiv fiare vechi, toate comercializate ulterior la Timisoara. Cum suma obtinuta nu a fost suficienta pentru plata lucrarilor, s-a facut apel la meseriasii si credinciosii din cartier, enoriasii angajandu-se sa lucreze, pe toata durata constructiei, gratuit, timp de doua zile pe saptamana. Planul bisericii a fost conceput de insusi protopopul Vasile Georgevici. Stilul arhitectonic a fost cel obisnuit la bisericile ortodoxe din Banat - ziduri masive, construite din caramida arsa, cu un turn inalt. Silueta edificiului s-a remarcat prin eleganta, iar interiorul prin sobrietate - tavanul acoperea nava in linie simpla si orizontala, fara boltiri si fara cupola. Pictura a fost executata de catre zugravul George Petrovici, costul constructiei depasind suma de 24.000 de florini. Sfintirea bisericii a avut loc in ziua de 20 iulie 1826, la sarbatoarea Sfantului Ilie, fapt pentru care edificiul a fost pus sub patronajul marelui prooroc al Vechiului Testament. In anul 1910 Primaria Municipiului Timisoara a demarat doua proiecte majore: construirea unei turbine electrice si amenajarea raului Bega. Proiectul de sistematizare a afectat si Biserica 'Sfantul Ilie', care, inainte de a fi implinit un secol de existenta, a fost demolata. In urma tratativelor dintre Consiliul parohial si Primaria municipala, s-a ajuns la un acord, primaria obligandu-se sa construiasca biserica noua in Piata Morii, cu 10 metri mai lunga si cu 6 metri mai lata decat cea veche - daca primaria a alocat fondurile necesare zidirii edificiului, restul cheltuielilor (pictura si sculptura) au fost suportate de comunitatea bisericeasca. In primavara anului 1912, noua biserica a fost ridicata. Ca model a fost ales stilul arhitectonic al Catedralei mitropolitane din Sibiu. Planurile au fost realizate de catre arhitectii Mihai Opris si Ion Niga, iar constructorul bisericii in stil bizantin a fost Josef Ecker jr. Pictura lacasului a fost executata de zugravul Ioan Zaicu, iar sculptura si tamplaria de catre fratii Nistor si Iosif Busuioc din Berliste, toti maestri cu renume in arta eclesiala banateana. Sfintirea bisericii s-a facut la data de 5 octombrie 1913, Biserica 'Sfantul Ilie' din Fabric fiind in acel moment cel mai incapator lacas de rugaciune al ortodocsilor romani din Timisoara. Astfel, mult timp edificiul a servit ca biserica oficiala, unde se savarseau Te Deum-urile aniversare si paradele militare. Dintre evenimentele exceptionale gazduite de Biserica 'Sfantul Ilie' amintim vizita, la 25 decembrie 1929, a primului patriarh al Romaniei, Miron Cristea, precum si cea a Preasfintitului Episcop Vasile Lazarescu, in preambulul intronizarii sale ca Episcop al Caransebesului - 14 aprilie 1934. Referitor la clericii care au activat la bisericile 'Sfantul Ilie', incepand cu anul 1826, amintim cateva nume dintre cele mai reprezentative: Vasile Georgevici (1820-1826), Melentie Şora (1926-1956), Victor Vladuceanu (1952-1957), Constantin Comsulea (1943-1979), Simion Ratiu (1976-2001). In sfarsit, epitropia bisericii a fost condusa cu cinste si demnitate de catre persoane devotate intereselor comunitatii, dintre care amintim pe Ancutici Ioan, Nicolae Stanescu, Neacsu Grigorie, Vasile Burlacu, Ioan Ciocoi, iar strana a fost onorata de credinciosi talentati si piosi, cum ar fi Gheorghe Ioanovci, Iosif Bena, Petru Jichici si Oliviu Crisan.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 769

Id: 23401

Data: Jul 20, 2012

Imagine: