Acum 105 ani, în plina vara, se nastea filozoful Constantin Noica, la Vitanesti, judetul Teleorman. Cartile lui Constantin Noica au fost o hrana spirituala foarte pretioasa pentru generatii întregi dupa 1989, când a fost descoperit si redescoperit si când se forma o elita a tineretului nostru. Iesiti din comunism cu foame si sete de cultura, dar si de spiritualitate, de sensuri noi, cu trimiteri profunde, tinerii au gasit în cartile lui Noica împlinirea perfecta a acestor nevoi.În 1937, Noica publica volumul cu titlul „De caelo. Încercare în jurul cunoasterii si individului“, cea mai explicit crestina dintre toate cartile sale. Parintele Ioan Ica jr afirma: „Filozoful începe prin a evidentia procesul prin care cerul natural al lui Aristotel si al medievalilor a fost desubstantializat de moderni si matematizat de fizica stiintifica, metamorfoza care pune în evidenta superioritatea ratiunii umane moderne. Aceasta nu se mai supune la real, ci creeaza si sporeste realul. Ratiunea este însa a individului, dar în epoca moderna individul e supus tiraniei a trei puteri anonime alienante: cosmosul, masele si istoria. Salvarea si reabilitarea individului vin doar de la actiune, iubire si vointa de sine creatoare de ordine. Cum arata crestinismul, aceasta vine din interiorul omului, unde se afla de fapt cerul. Pentru aceasta e nevoie însa de o lupta si o revolutie spirituala, de o «agonie» crestina, singura care poate depasi «apatia» cronica a omului contemporan. «Numai crestinismul face indivizi puternici». «Un singur ins al zilei de azi ar avea viitor: crestinul», deoarece «crestinul singur este, pâna acum, portretul omului». Modelul de crestin «agonic» propus de Noica omului modern «apatic» este personajul dostoievskian Aliosa Karamazov - cu care se identifica proiectiv Noica însusi -, cel care, nevinovat fiind, ia asupra sa pacatele si vina altora si participa prin suferinta la mântuirea comunitatii“.Mai multe informații în Ziarul Lumina.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 568

Id: 42522

Data: Jul 18, 2014

Imagine: