Senatul României a fost înfiintat în anul 1864, primul Presedinte al institutiei fiind Mitropolitul Primat Nifon. Senatul României este una din cele doua camere a Parlamentului bicameral al României. Astazi, institutia aniverseaza 150 de ani de la înfiintare.Mai multe informatii despre istoria Senatului aflam de pe site-ul www.senat.ro, dupa cum urmeaza:„Constituirea statului român unitar, prin Unirea Principatelor Române în 1859, a reprezentat un moment de referinta pentru reorganizarea democratica a structurilor politice si administrative. Ampla reforma legislativa si institutionala, înfaptuita sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a conferit statului national român o fizionomie moderna, cu legi, norme si structuri politice similare cu cele din tarile democratice europene.Senatul a aparut pe scena politica din tara noastra la initiativa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, în anul 1864, când, prin plebiscitul din 23-26 mai/4-7 iunie, românii s-au pronuntat asupra unui document cu valoare constitutionala – “Statutul dezvoltator al Conventiei de la Paris din 7/19 august 1858”. Statutul prevedea instituirea unei noi Camere parlamentare, alaturi de Adunarea Deputatilor. În cadrul acestui sistem bicameral, primul Senat al României, care avea si atributii privind controlul constitutionalitatii legilor, a functionat ca un “corp ponderator”, ca un factor de echilibru între puterile statului. El era alcatuit din membri de drept (capi ai Bisericii si ai unor autoritati publice) si membri numiti de domnitor (reprezentati ai judetelor si înalti functionari ai statului).Prin Constitutia din 1866, întemeiata pe principii democratice considerate avansate la acea vreme, Senatul a devenit un organ ales, pe baza de vot cenzitar, desi cuprindea si câtiva membri de drept, cum sunt mostenitorul tronului si fruntasii bisericii. Câte doua persoane din fiecare judet erau alese în Senat pentru o durata de opt ani, jumatate din numarul lor fiind reînnoit la patru ani. Universitatile din Bucuresti si Iasi aveau dreptul de a alege câte un reprezentant propriu în Senat. Cu acest sistem parlamentar bicameral România s-a înscris în familia statelor democratice ale Europei si a cunoscut un rapid proces de modernizare politica, economica si culturala, sub un regim de monarhie constitutionala care a durat pâna la începutul celui de al doilea razboi mondial. Senatul a jucat un rol deosebit în viata politica româneasca si prin faptul ca a reprezentat principalul for de consacrare a unor decizii de însemnatate istorica pentru natiunea româna, de la proclamarea Independentei de stat (1877) si adoptarea unor legi importante menite sa accelereze modernizarea tarii, pâna la consfintirea Marii Uniri din 1918 si relansarea dezvoltarii pe noi coordonate a României în perioada interbelica.Conform Constitutiei din 1923, Senatul si Adunarea Deputatilor au devenit organe reprezentative alese prin vot universal, fapt ce a marcat o etapa noua în evolutia parlamentarismului românesc. Noua Constitutie a consacrat desavârsirea unitatii statale a României si a facilitat afirmarea pe scena publica a unor noi forte sociale si politice. Senatul interbelic era alcatuit din senatori de drept - reprezentanti ai cultelor, persoane care au îndeplinit importante functii publice - si senatori alesi, pe o durata de patru ani. Unii senatori erau alesi prin vot universal si direct, în circumscriptii electorale, iar altii erau alesi de consiliile locale, de camerele profesionale (camerele de comert, industrie, munca si agricultura) si de cadrele didactice ale universitatilor din Bucuresti, Iasi, Cluj si Cernauti. Prin Senat si Adunarea Deputatilor au trecut, în perioada interbelica, legi ce vizau reorganizarea administrativa a tarii, reforma agrara, exploatarea resurselor naturale, întarirea capitalului autohton si a finantelor, reasezarea sistemului fiscal si a asistentei sociale, dezvoltarea industriei de aparare, contractele colective de munca.Dupa 23 august 1944, sub presiunea fortelor sovietice si comuniste, Senatul a fost desfiintat printr-un decret din iulie 1946. Parlamentul a fost reorganizat într-un singur corp legislativ, Adunarea Deputatilor. Aceasta institutie parlamentara va fi transformata, prin Constitutia din 1948, în Marea Adunare Nationala, organism subordonat total puterii comuniste. Constitutiile din 1952 si 1965 au mentinut caracterul autoritar al regimului comunist, în conditiile în care pluralismul politic, libertatile politice si civice, principiul separatiei puterilor în stat erau suprimate, iar puterea legislativa si cea executiva erau subordonate total comandamentelor ideologice ale partidului unic.Revolutia din decembrie 1989 a deschis calea revenirii României la un regim democratic autentic, bazat pe alegeri libere si pluralism politic, pe respectarea drepturilor omului, pe separatia puterilor si raspunderea guvernantilor în fata organelor reprezentative. Prin actele emise de puterea revolutionara provizorie, în primavara anului 1990, Senatul a fost reînfiintat, ca institutie reprezentativa si legislativa. Renasterea Senatului, o institutie de prestigiu a statului român modern, a însemnat si revenirea tarii la traditiile sale democratice si parlamentare, la un Parlament bicameral, cu adevarat reprezentativ, în conformitate cu standardele statului de drept.La 20 mai 1990 au fost alese în mod liber si democratic Senatul si Camera Deputatilor, care au functionat si ca Adunare Constituanta, având misiunea de a elabora o noua Constitutie. Dupa elaborarea si adoptarea ei de catre Adunarea Constituanta, noua Constitutie a fost aprobata, la 8 decembrie 1991, prin referendum national. Pe baza acestei noi legi fundamentale, România si-a reconstruit ordinea juridica si institutionala, iar Parlamentul, în întelesul autentic de organ reprezentativ si legislativ suprem, si-a reluat locul firesc într-o societate democratica, fiind ales în mod liber de cetateni, în conditiile pluralismului politic.În octombrie 2003, Constitutia a fost revizuita pentru a pune în acord prevederile sale cu noile realitati social-politice si cu imperativele procesului de integrare europeana. Obiectivele majore ale revizuirii au fost acelea de a reajusta sistemul politic si de a rationaliza raporturile functionale dintre institutiile fundamentale ale statului, pentru a le conferi eficienta si a le spori caracterul democratic. Astfel, s-a instituit un nou mecanism de functionare a sistemului bicameral, prin care s-au departajat competentele legislative ale Senatului si ale Camerei Deputatilor, asigurându-se fluidizarea activitatii legislative si eliminarea etapelor de mediere.Senatul actual, preluând si dezvoltând traditiile acestei prestigioase institutii a sistemului democratic românesc, îsi reconfirma conditia de forum de dezbatere si decizie, participând activ la configurarea noului cadru legislativ si la consolidarea pozitionarii României în rândul statelor civilizate”.În prezent sediul Senatului României este în Palatul Parlamentului.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 507

Id: 41649

Data: Jun 17, 2014

Imagine: