153 de ani de la Unirea Principatelor

Desi Unirea Principatelor era dorita de majoritatea populatiei, acum 153 de ani contextul istoric nu era tocmai prielnic. Intrigi de tot felul si piedici au facut extrem de dificila alegerea lui Cuza atat in Moldova, cat si in Ţara Romaneasca. Turcia, Austria si Anglia nu erau favorabile unirii si s-a ajuns la un compromis in sensul ca s-a acceptat ca cele doua principate sa poarte denumirea de Principatele Unite Ţara Romaneasca si Moldova, sa se instituie o comisie centrala la Focsani care sa armonizeze legislatia, dar fiecare tara avea separat domnitor, guvern, adunari legiuitoare, armata, iar capitalele de asemenea erau separate. Prin urmare, unirea nu era deplina in aceasta viziune , a declarat pentru TRINITAS TV Prof. Gheorghe Vasilescu, Arhivarul Patriarhiei Romane.Un rol important in implinirea acestui deziderat la avut si Biserica Ortodoxa Romana. Trebuie spus ca Adunarea electiva si-a desfasurat lucrarile pe Dealul Mitropoliei pe locul actualului Palat al Patriarhiei acolo unde pe latura de sud a Catedralei erau niste chilii care fusesera transformate pentru sala de sedinte a adunarii obstesti a tarii. Dupa regulamentele organice din 1831 s-a instituit Obsteasca adunare din reprezentantii boierimii, dregatori ai armatei, iar presedintele adunarii obstesti era Mitropolitul. Şi pentru ca exista traditia ca de cateva sute de ani mitropolitul era cel care prezida divanul domnesc sau sfatul domnesc care avea printre altele si atributii de alegere a domnitorului, dar si pentru faptul ca printr-o cutuma mitropolitul nu parasea resedinta decat numai pentru sfintiri de biserici si pentru vizite canonice atunci tinerea Adunarii obstesti a tarii nu era ceva nefiresc. Şi atunci zidurile despartitoare de la cateva chilii au fost inlaturate si s-a transformat intr-o sala de sedinte , a mai explicat Prof. Gheorghe Vasilescu, Arhivarul Patriarhiei Romane. In cele doua capitale ale principatelor au avut loc cu acest prilej numeroase manifestari. Cand s-a dat rezultatul votului de catre Presedintele adunarii care era Mitropolitul Nifon si care a sprijinit neconditionat unirea impreuna cu Episcopul Calinic de la Ramnic sau Sfantul Calinic de la Cernica, Filotei de la Buzau si Clement de la Arges si tot clerul superior al manastirilor au fost favorabili unirii un entuziasm a cuprins populatia Bucurestiului, s-a cantat si dansat hora Unirii pe strazile si pietele din jur pana seara tarziu, spun cronicii, la lumina tortelor si in sunetul clopotelor Catedralei , a mentionat Prof. Gheorghe Vasilescu. Biblioteca Sfantului Sinod adaposteste foarte multe manuscrise din corespondenta ierarhilor vremii, care militau pentru infaptuirea actului unirii ale celor doua principate.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 384

Id: 19490

Data: Jan 23, 2012

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar