La 24 ianuarie 2014 aniversam 155 de ani de la Unirea Principatelor Române (1859), act care a avut loc pe Dealul Mitropoliei (Patriarhiei), într-o cladire a Bisericii situata lânga Catedrala mitropolitana de atunci (în prezent Catedrala Patriarhala).Slujba de Te DeumCu acest prilej, la Sfânta Liturghie oficiata astazi în Catedrala patriarhala au fost pomeniti domnitorul Alexandru Ioan Cuza, Mitropolitii Nifon al Ţarii Românesti si Sofronie Miclescu al Moldovei, precum si ceilalti fauritori ai Unirii Principatelor Române. De la orele 10:30 a fost savârsita o slujba de Te Deum ca multumire adusa lui Dumnezeu pentru împlinirea acestui act maret din istoria poporului român la înfaptuirea caruia Biserica Ortodoxa Româna a avut o contributie semnificativa.Slujba a fost oficiata de catre Preasfintitul Parinte Varlaam Ploiesteanul, Episcop-vicar patriarhal si Secretarul Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, înconjurat de un sobor de preoti si diaconi, în prezenta Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. De asemenea, la sfintele slujbe au mai participat: Presedintele Academiei Române, Ionel Haiduc si Vicepresedintele institutiei, Dan Berindei, academicieni, membrii Consiliului National Bisericesc și ai Consiliului Eparhial al Arhiepiscopiei Bucurestilor, și numeroși credincioși.Depunere de coroane de flori pe Dealul PatriarhieiDupa Slujba de Te Deum, Patriarhul României împreuna cu toti cei prezenti în Catedrala Patriarhala au mers la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza aflata pe Dealul Patriarhiei. Aici, au fost depuse coroane de flori din partea Patriarhiei Române și din partea Academiei Române.Sesiune de comunicarii stiintifice Evenimentul a continuat, de la orele 11.15, în Aula Magna „Teoctist Patriarhul” din Palatul Patriarhiei, cu sesiunea de comunicarii stiintifice „155 de ani de la Unirea Principatelor Române” organizata de Patriarhia Româna si Academia Româna. Sesiunea a fost moderata de domnul academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române. În deschiderea sedintei, Patriarhul României a adresat celor prezenți un cuvântul intitulat Aniversam un act de dreptate și demnitate naționala - 155 de ani de la Unirea Principatelor Române.„Pentru Biserica noastra, Unirea Principatelor Române a fost temelie pentru recunoasterea oficiala a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române în anul 1885 si ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie, în anul 1925, dupa realizarea României Mari. În aceasta perspectiva a autocefaliei Bisericii noastre, Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat deja, la 3 decembrie 1864, Decretul organic, în care se arata ca „Biserica Ortodoxa Româna este si ramâne independenta de orice autoritate bisericeasca straina, în tot ceea ce priveste organizarea si disciplina” si ca „Sinodul general al Bisericii Române pastreaza unitatea dogmatica a sfintei credinte ortodoxe cu Marea Biserica de Rasarit, prin coîntelegere cu Biserica Ecumenica a Constantinopolului”, a spus Preafericirea Sa.A urmat apoi Cuvântul de salut al domnului academician Ionel Haiduc, Președintele Academiei Române.„Sunt onorat sa particip si sa deschid aceasta sesiune de comunicari stiintifice organizata în comun de Academia Româna si Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române. Asa cum mentiona Preafericirea Sa între Academie si Patriarhie s-a stabilit o colaborare, Academia Româna slujeste în primul rând stiinta, Patriarhia slujeste Biserica, dar împreuna avem aceleasi scopuri si între stiinta si religie trebuie sa existe o colaborare. Astazi sarbatorim 155 de ani de la Unirea Principatelor, stim cum Alexandru Ioan Cuza ales întâi în Moldova ca domnitor al Moldovei a fost apoi ales si în Ţara Româneasca si în felul acesta s-a realizat o dorinta de veacuri a românilor de a fi împreuna. A fost mica unire completata mai târziu cu marea unire din 1918. Sesiunea stiintifica de astazi va aduce în atentie o serie de fapte si întâmplari legate de unirea din 1859”, a spus acad. Ionel Haiduc.În continuare, Vicepresedintele Academiei Române, Domnul Academician Dan Berindei a susținut comunicarea: Românii Unirii din 1859, în care a subliniat ca Unirea nu a reprezentat doar un memorabil moment istoric, ci ea a inaugurat o noua etapa în istoria nationala.Apoi, domnul Alexandru Mamina, cercetator științific II la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga” al Academiei Române a susținut comunicarea: Unirea de la 1859: rolul personalitatilor în istorie. „As dori sa pornesc de la afirmatia a lui Mihail Kogalniceanu care spunea Unirea, natiunea a facut-o. Din punctul de vedere al complexului de factori implicati în activitatea unionista, fara îndoiala ca afirmatia era corecta. Dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza a devenit posibila nu numai ca urmare a campaniilor din presa, a mobilizarii celor înscrisi pe listele electorale, foarte important as spune ca în urma acordului între boieri si tarani reprezentati în Adunarile Ad Hoc si nu în ultimul rând în conditiile presiunii populare exercitate asupra Adunarii Elective”, a spus domnul Alexandru Mamina.Ultima comunicare a fost susținuta de domnul Adrian-Silvan Ionescu, directorul Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române a susținut comunicarea: Actul Unirii în arta plastica: „Arta plastica și-a gasit întotdeauna un motiv însemnat de expresie în momentele importante ale națiunii (...) Astazi este momentul sa analizam din cu totul alt punct de vedere acest mare aport pe care plastica l-a adus la înfaptuirea Unirii și la imortalizarea principalilor fauritori. Începuturile au fost puțin mai înainte, așa cum spusese foarte bine Domnul Acad. Dan Berindei ca generația de la 1848 a pregatit Unirea. Același lucru s-a întâmplat și în plastica. Generația de la 1848 a facut câteva dintre importantele imagini iconice ale națiunii române”.La rândul sau, Parintele Prof. Viorel Ionița de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din București a vorbit despre marturia arhim. Ioasaf Snagoveanul aparuta în presa elvețiana: „Un principe sau un împarat daca este ales de o Adunare Generala cu majoritate și daca are binecuvântarea Bisericii atunci acel principe sau împarat devine un domnitor legitim. Cu atât mai mult Alexandru Ioan I este un principe legitim pentru ca a fost ales nu numai cu majoritate, ci cu unanimitate de doua Adunari Generale și a avut binecuvântarea Bisericii. Aceasta scurta cuvântare a atras atenția publicului și jurnaliștilor elvețieni pentru ca ierarhia romano-catolica pleda împotriva eliberarii romanilor, dupa cum spunea presa elvețiana în înțelegerea italienilor, din statele papale. Jurnaliștii elvețieni spun ca așa cum Principatele dunarene au reușit sa obțina îndreptațita lor libertate și demnitate de ce nu ar avea dreptul și romanii, locuitorii din statele papale, sa obțina libertatea lor?. Cu alte cuvinte acel modest calugar român era pus oarecum ca model în contrast cu ierarhii romano-catolici”.În încheierea sesiunii, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a prezentat volumul MONAHISMUL ORTODOX ROMÂNESC. Istorie, contribuții și repertorizare care va fi lansat la Academia Româna.***La Iasi, în 5/17 ianuarie 1859 Adunarea electiva a Moldovei, prezidata de mitropolitul Moldovei Sofronie Miclescu, l-a ales Domnitor pe Alexandru Ioan Cuza. Apoi, la București, în dimineata zilei de 24 ianuarie 1859, dupa participarea tuturor deputatilor la slujba de Te-Deum oficiata în actuala Catedrala Patriarhala (Mitropolitana atunci), Adunarea electiva a fost deschisa la orele 11.00 sub presedintia Mitropolitului Nifon al Ţarii Românesti. Lucrarile Adunarii Elective a Ţarii Românesti s-au desfasurat pe Dealul Mitropoliei, în cladirea aflata lânga Catedrala Mitropolitana. În cadrul sedintei, la propunerea lui Vasile Boerescu, a fost ales în unanimitate domn Alexandru Ioan Cuza, deja ales domn al Moldovei din 5 ianuarie 1859, înfaptuind astfel Unirea celor doua Principate Române.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 527

Id: 37625

Data: Jan 24, 2014

Imagine: