Se implinesc astazi, 27 noiembrie, 70 de ani de la trecerea la cele vesnice a celui mai prolific scriitor roman, Nicolae Iorga, numit pe drept cuvant 'patriarhul culturii romane'. 'Betleemul' prunciei sale, Botosani, a mai daruit culturii romanesti personalitati de marca: Mihai Eminescu, George Enescu, Grigore Antipa, Ştefan Luchian si multi altii. Nicolae Iorga s-a inscris in randul acestor mari valori nascute pe pamant moldav care au dus faima spiritualitatii si culturii romanesti in lume, fiind om de legenda, inca din timpul vietii, care, dupa spusele lui Perpessicius, 'isi afla fericirea numai in carti si avea o ambitie sa stimuleze si sa inalte gloria si faima natiunii sale', dupa cum informeaza Ziarul Lumina .Nascut la 17 ianuarie 1871 intr-o familie iubitoare de carte, tanarul Nicolae termina cursurile primare si gimnaziale in urbea natala cu rezultate de exceptie. Dupa fiecare an de studiu obtine premiul I. Inca de pe atunci se intrezarea in fiul avocatului Nicu Iorga si al sotiei sale Zulina un june cu o memorie extraordinara. Citea foarte mult si retinea pagini intregi cu o usurinta de invidiat. Intre anii 1881 si 1886 urmeaza prima parte a invatamantului mediu tot in orasul Botosani. Licean fiind, a inceput sa dea meditatii si sa-si castige o parte din banii necesari pentru procurarea cartilor atat de trebuincioase unui om insetat de cunoastere. In perioada de liceu publica primele articole in foaia 'Romanul', scoasa de unchiul sau, Emanuel Arghiropol, in orasul Roman. Intre anii 1886 si 1888 continua studiile liceale la Iasi, cu aceleasi excelente rezultate. Isi insuseste cu o usurinta neobisnuita inca doua limbi, greaca si latina, caci altele doua, franceza si italiana, le cunostea din primii ani de liceu. Dupa finalizarea studiilor medii, tanarul botosanean se inscrie la Facultatea de Litere a Universitatii din Iasi, unde cu dispensa de la Ministerul Invatamantului sustine si ia toate examenele intr-un singur an, absolvind Facultatea de Litere, specialitatea literatura franceza, cu calificativul 'Magna cum laude'. Dornic de a-si implini instructia carturareasca, proaspatul licentiat continua studii la Paris, beneficiind de o bursa de cercetare si se inscrie la LaÉcole Pratigue des Hautes Études, Sectia istorie-filosofie. In anul 1891 isi pregateste lucrarea de diploma, dar concomitent invata asiduu engleza si adauga in palmaresul limbilor studiate daneza, olandeza, suedeza si norvegiana. Doctor la 23 de ani Anul 1893 aduce multe impliniri in viata lui Iorga. Continua studiile postuniversitare la Berlin si Leipzig, unde isi sustine si doctoratul la doar 23 de ani. Cariera didactica si-o incepe la 25 de ani, fiind numit profesor la Universitatea din Bucuresti, Catedra de istorie. Este perioada in care Iorga munceste enorm: conferentiaza la Ateneul Roman, precum si la alte institutii culturale insemnate din tara, publica numeroase scrieri, fapt pentru care dupa doar doi ani, 1897, este numit membru corespondent al Academiei Romane. Urmeaza o etapa la fel de prolifica din punctul de vedere al cercetarii si publicarii a numeroase studii si lucrari in volum, avand totodata numeroase colaborari cu reviste de specialitate din tara si din strainatate. In anul 1908 se stabileste cu domiciliul la Valenii de Munte, unde organizeaza celebra Universitate Populara. Pentru imensa contributie la cunoasterea trecutului istoric si cultural al neamului romanesc, la doar 38 de ani, este ales membru activ al celui mai prestigios for cultural roman, Academia Romana. Momentul 1918 l-a gasit pe inimosul patriot Iorga militand prin numeroase conferinte si luari de pozitie pentru victoria poporului roman in lupta de reintregire nationala si documenteaza atitudinea sa prounionista prin lucrari istorice cu privire la apartenenta Transilvaniei la Romania. Cat adevar avea Ion Agarbiceanu cand afirma: 'Scrisul d-lui Iorga era menit pentru sufletul romanesc de pretutindenea. Nu voi gresi de voi spune ca prin scrisul d-lui Iorga se destepta mai intai mandria noastra nationala'. Atat de mult si-a dorit unitatea nationala, incat si-a facut din aceasta un deziderat intr-un moment special al vietii sale. Apropiatii povesteau ca in timpul savarsirii slujbei cununiei cu Ecaterina Bogdan, oficiata la Şcheii Brasovului, de unde era sotia, in Biserica 'Sfantul Nicolae', cand preotul le punea cununiile, Nicolae Iorga o strange de mana pe Catinca, soptindu-i: 'De acum voi lupta toata viata pentru Unirea Transilvaniei cu Romania'.Organizatorul primului congres de bizantinologie Dupa Marea Unire, academicianul Nicolae Iorga a fost ales deputat si apoi presedinte al primei Adunari a Deputatilor din Romania recent reunita, iar la implinirea a 50 de ani de viata, face un dar deosebit vietii culturale romanesti: infiinteaza Şcoala romana de la Fonteney-aux- Roses langa Paris. Este sarbatorit la acest moment aniversar in tara si strainatate, prilej cu care este editat un volum omagial despre viata si activitatea sa. In anul 1923, infiinteaza 'Fundatia Iorga', pentru care doneaza casa si biblioteca sa din Bucuresti, iar peste un an organizeaza si conduce primul congres international de bizantinologie care are loc in Bucuresti. Manifestarea a avut un succes cu rezonanta europeana. Neobositul carturar a impletit numele sau cu istoria, caci perioada premergatoare celei de-a doua conflagratii mondiale si-o dedica exclusiv trudnicei jertfe de cercetare si punere in lumina a multor pagini stralucite din istoria si civilizatia romaneasca. Calatoreste si conferentiaza neobosit in toate tarile europene, primit fiind cu fast de mari universitati care-i decerneaza distinctii academice. Bunaoara, in 1930, il gasim pe Nicolae Iorga la Oxford, cu prilejul decernarii titlului de Doctor Honoris Causa. Pe taram didactic i-au fost recunoscute meritele in afirmarea invatamantului universitar, caci in anul 1929 a fost numit rector al Universitatii din Bucuresti. Simultan cu aceste responsabilitati pe taram administrativ si politic, Iorga publica ca o eruptie de vulcan mare parte din cartile sale, o veritabila capodopera a culturii romanesti. Cele peste 1.200 de volume si 25.000 de articole ale acestui creator in scris si in cuvant, de o fecunditate fara seaman, l-au facut pe parintele Nicolae Steinhardt sa afirme: 'E de neconceput, citindu-i bibliografia, sa crezi ca a mancat, a dormit, a intemeiat o familie, a alcatuit un 'ministeriu', a tinut jurnale si a predat cursuri, n-a lipsit de la nici o sedinta parlamentara ori academica, de la nici o comemorare, de la nici o impartire de premii, ca a fost prezent 'supt trei regi' in toate domeniile de activitate si gandire, nu s-a dat in laturi de a tine vreun discurs ori a publica o brosura, ca a strabatut lumea si a uimitu-o.'O viata monumentala, curmata violent Intr-o zi posomorata de toamna tarzie, 27 noiembrie 1940, viata acestui creator de cultura a fost curmata violent si dramatic, insa numele si faptuirile sale au ramas si ne uluiesc si astazi. Adversarii politici care au venit sa-i curme viata l-au gasit slujind cu nesfarsita ardoare pe altarul culturii 'liturghia cuvantului scris'. Lucra la o istoriografie universala, scriere care avea sa devina una din cele mai complexe carti din monumentala sa opera. Nicolae Iorga, spunea Mircea Eliade, prin viata si opera sa reprezinta o 'veritabila civilizatie'. Subscriem si noi acestei aprecieri si ne plecam cu piosenie in fata acestui mare roman care a daruit si istoriei Bisericii Ortodoxe Romane scrieri de referinta. Amintim cateva: 'Istoria lui Ştefan cel Mare', 'Povestea neamului romanesc', 'Sate si manastiri din Romania', 'Istoria Bisericii romanesti si a vietii religioase a romanilor', 'Conceptia romaneasca a ortodoxiei', 'Istoria romanilor in chipuri si icoane', 'Bizant dupa Bizant' si altele.Prin viata si activitatea sa, Nicolae Iorga reprezinta un dar luminos pe care Moldova l-a facut culturii si spiritualitatii romanesti.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 775

Id: 10430

Data: Nov 27, 2010

Imagine: