80 de ani de la deportarea romanilor din Basarabia și Bucovina de Nord

În noaptea de 12 iunie 1941 a început primul val de deportări din Basarabia și Bucovina de Nord, ocupate de Uniunea Sovietică. Românii au fost naționalitatea cu cei mai numeroși deportați în Siberia și Kazahstan: peste 70.000 de persoane.

La primul val, aproape 29.839 de români au fost deportați în Siberia și Kazahstan. Al doilea val a avut loc în 6-7 iunie 1949 și a deportat 35.796 persoane, din care două treimi erau femei și copii. Ultimul val a fost în 1 aprilie 1951 și a vizat 5.917 de membri ai Martorilor lui Iehova.

„Românii au fost pe locul trei, ca număr, în aceste lagăre, după nemți și japonezi” (care erau prizonieri de război), declara la o conferință Vasile Soare, fost ambasador al României în Federația Rusă.

Ei au fost considerați de comuniștii sovietici și de aparatul lor represiv drept „membri ai organizațiilor contrarevoluționare” și „elemente antisovietice”.

Femei deportate din Basarabia, 1949. Sursa foto: Memorialul Sighet

Primul val de deportări a fost decis în 8 iunie 1941 la ședința comună a Biroului Comitetului Regional Cernăuți al Partidului Comunist al Ucrainei și a Comitetului Executiv al Consiliului Regional Cernăuți.

În noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, numai în casele românilor din Ținutul Herța (Bucovina de Nord) au năvălit 1.000 de activiști sovietici, care au ridicat 458 de familii.

În 20 de minute, românii au fost scoși din casă cu hainele de pe ei și cu o bocceluță și duși la gară, unde au fost încărcați în vagoane pentru vite.

Anița Nandriș-Cudla. Sursa foto: Ziarul Lumina

Printre locuitorii acestui ținut a fost și românca Anița Nandriș-Cudla (foto sus), din satul Mahala, Regiunea Cernăuți. A fost separată de soț și de mama bolnavă și deportată împreună cu cei trei copii în apropierea Cercului Polar.

Timp de 20 ani, această țărancă și copiii ei au supraviețuit înfometării, bolilor, frigului, persecuțiilor și muncii epuizante. În 1959 s-a întors acasă, iar în 1961 a reușit să reintre în posesia locuinței.

Mărturia ei, un adevărat tezaur de limbă și spiritualitate românească, a fost publicată în 1991 de Editura Humanitas sub titlul: „20 de ani în Siberia. Destin bucovinean”. Cartea a fost distinsă în 1992 cu Premiul „Lucian Blaga” al Academiei Române.

Redăm un mic fragment de la finalul cărții:

„Iacă în așa locuri am fost duși noi, aproape de Polul Nord. Acolo să numia «imalu nenetchi ocrug».

Am petrecut acolo floaria vieții, cînd trebuiau copiii să criască, să prindă putere, cînd trebuiau copiii să deprindă cum să trăiește, cum să se poarte cu lumia, să învețe ceva pentru viitorul lor. Nu a fost posibilitatea, dar totuși prin muncă destul de gria nu ni-am lăsat la perit. Au lucrat cinstit copiii și au prins încredere în ei și au învățat ceea ce s-a putut acolo. (…)

Aciastă dragoste și iubire de familie ni-a dat putere în toate greutățile și am putut rezista și ni-am salvat viața.”

O ediție recentă a mărturiei Aniței Nandriș-Cudla se poate cumpăra de aici.

Alte mărturii despre represiunea românilor nord-bucovineni sunt puse gratuit și integral la dispoziție de Mănăstirea Putna în colecția „Destin bucovinean”, coordonată de Acad. Alexandrina Cernov.

Au apărut: „Fântâna Albă – Golgota Neamului” și „Drama românilor din Regiunea Cernăuți: masacre, deportări, foamete în 1940–1941, 1944–1947”

Sursa foto: TVR Moldova

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 17

Id: 73852

Data: Jun 11, 2021

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar