În curgerea de doua ori milenara a istoriei poporului român si a Bisericii noastre stramosesti, numerosi au fost sfintii odrasliti din pamântul românesc si din alte parti ale lumii care au venit aici, au predicat, au scris si au fost martirizati. Dintre acestia din urma face parte si Sfântul Ierarh Martir Antim Ivireanul (c. 1650-1716). Pentru tot ce a înfaptuit ca tipograf, dascal, predicator, sculptor si miniaturist, Antim Ivireanul, cel mai învatat si mai talentat mitropolit care a stat vreodata pe scaunul Mitropoliei Ţarii Românesti, este astazi cinstit ca sfânt de întreaga suflare româneasca.

Sfântul Antim s-a nascut în Iviria - numele clasic al Georgiei sau Gruziei - pe la anul 1650, din parintii Ioan si Maria, primind la botez numele de Andrei. Dupa informatiile florentinului Anton Maria del Chiaro, înca din tinerete a cazut rob la turci, care l-au dus la Istanbul (Constantinopol). Aici a trait mai mult timp, învatând greaca veche si noua, turca si araba. A fost rascumparat se pare de Patriarhia din Ierusalim în vremea când aceasta îsi avea sediul la Constantinopol si avea nevoie de un om instruit ca sa traduca din georgiana. În timpul sederii sale la Constantinopol, a reusit sa impresioneze în scurt timp pe cei din jurul sau cu talentul deosebit pe care îl avea de caligraf, sculptor, desenator si lucrator în broderie.

Slujirea Sfântului Antim Ivireanul în Ţara Româneasca

Aflând de el si de calitatile lui, evlaviosul domn Constantin Brâncoveanu, la recomandarea Patriarhului Dositei al Ierusalimului (1641-1707), l-a adus în Ţara Româneasca, se pare în 1688 si 1690. Venit la noi, a învatat repede slavona si „limba dulce româneasca“, careia avea sa-i dea prin Didahiile sale „mladiere, putere si lirism“. A deprins acum mestesugul tiparului de la fostul Episcop de Husi, Mitrofan, cel care conducea tipografia domneasca din Bucuresti. Tot acum s-a si calugarit, primind numele de Antim.

Dupa alegerea Episcopului Mitrofan în scaunul vladicesc de la Buzau, la 10 iunie 1691, ieromonahul Antim a trecut la conducerea tipografiei. În octombrie 1691, el a tiparit prima sa carte, în greceste, „Învataturile lui Vasile I Macedoneanul catre fiul sau Leon“, în care se semneaza simplu „Antim ieromonahul“. Dupa cum se iscaleste, întelegem ca el s-a calugarit, cu numele de Antim, îndata ce a venit în Ţara Româneasca.Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 560

Id: 44242

Data: Sep 23, 2014

Imagine: