Pentru Episcopia Caransebesului, pe langa aniversarea a 1.685 de ani de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea (325) si a 125 de ani de la recunoasterea oficiala a Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Romane (1885), in anul 2010 se adauga si aniversarea centenarului instalarii episcopului Miron Cristea la Caransebes (1910-2010). Prin urmare, in Eparhia Caransebesului, anul 2010 este si 'Anul omagial Episcop Elie Miron Cristea', informeaza Ziarul Lumina , Editia de Banat.Cel de-al treilea episcop al Caransebesului, Miron Cristea (primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane), a fost ales la 4 decembrie 1909 in urma sinodului ce s-a convocat cu acest scop. Ceremonia hirotoniei a avut loc, marti, a treia zi de Pasti, la 3 mai 1910, la Sibiu, iar instalarea in scaunul episcopal a avut loc in Duminica Tomii, 8 mai 1910.La Caransebes, episcopul Miron Cristea a desfasurat o ampla si energica activitate de promovare a culturii nationale. A lucrat cu ravna pentru luminarea clerului si poporului din eparhie, pentru ridicarea moralului si intarirea disciplinei preotilor si pentru dezvoltarea asezamintelor bisericesti, culturale si economice. Pe plan national, s-a remarcat prin sprijinirea activa a luptei pentru emanciparea nationala a romanilor transilvaneni si participarea la evenimentul Marii Uniri infaptuite la 1 Decembrie 1918. Discursul ierarhului din Caransebes la Alba Iulia a reprezentat o sinteza minutios alcatuita din intreaga istorie de framantari, lupte si aspiratii ale poporului roman. In finalul discursului, Miron Cristea a rostit: 'Am ferma nadejde ca glasul vostru unanim si prin voi glasul intregii natiuni se va concentra asupra singurei dorinte, pe care o pot exprima in trei cuvinte: Pana la Tisa! Amin!'.Unul dintre cei mai insemnati lideri ai romanilor transilvaneniParticiparea la si sustinerea Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918 au facut din episcopul Miron Cristea unul dintre cei mai insemnati lideri ai romanilor transilvaneni. Lucrul acesta s-a vazut cu prisosinta in discutiile si in atitudinea cu care a fost primit la Bucuresti marele ierarh, imediat dupa unire, ca participant la istoricul moment de inmanare catre regele Ferdinand a actului unirii romanilor din Transilvania cu Romania. In ziua de 31 decembrie 1919, Marele Colegiu Electoral al Romaniei Mari a votat in unanimitate alegerea ierarhului de la Caransebes ca mitropolit al Ungro-Vlahiei si primat al Romaniei. Alegerea episcopului Miron Cristea reprezenta in acea vreme un adevarat simbol al unirii tuturor romanilor si consfintirea unirii politice a Transilvaniei cu Romania. A doua zi, in 1 ianuarie 1920, la Palatul Regal, a avut loc ceremonia investirii noului mitropolit primat, regele Ferdinand incredintandu-i toiagul arhipastoresc, simbol al autoritatii chiriarhale si al inaltei demnitati ierarhice. Dupa intronizarea de la Bucuresti, Miron Cristea s-a intors la Caransebes si a multumit clerului si poporului de aici pentru anii rodnici petrecuti in Banat. A facut si o donatie de 30.000 de coroane episcopiei pe care a condus-o, banii urmand a fi impartiti la fondul pentru zidirea unei noi catedrale, la ridicarea caminului studentilor banateni si la constructia bisericii de la Manastirea 'Izvorul Miron', al carei ctitor a fost.In numele clerului si al credinciosilor din Episcopia Caransebesului, Filaret Musta a multumit mitropolitului pentru vrednica pastorire de la Caransebes, iar Andrei Ghidiu, protopopul Caransebesului, la despartirea lui Miron Cristea de eparhia pe care a condus-o vreme de 10 ani, a tinut in catedrala un cuvant de apreciere care sintetizeaza in putine vorbe imaginea pe care a lasat-o pastoritilor sai: 'Cand Va vedeam in acest modest tron erati podoaba Bisericii, cand slujeati la sfantul prestol erati frumusetea altarului, de cate ori urcati acest amvon, erati mangaierea poporului'.Un simbol al romanilor de pretutindeniDupa ce a devenit primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, prin investitura din 1 noiembrie 1925, Miron Cristea a devenit si un simbol al romanilor de pretutindeni.Episcopul Miron Cristea este pentru Episcopia Caransebesului nu doar un fost episcop si un simbol romanesc. El este si ctitorul moral al noii Catedrale Invierea Domnului, fiind primul episcop al Caransebesului care a ridicat problema construirii unei noi catedrale in orasul de resedinta. Visul episcopului Miron Cristea s-a implinit acum, la 100 de ani de la inceputul pastoririi sale la Caransebes. In 12 septembrie 2010, Catedrala noua a Caransebesului a fost tarnosita prin lucrarea mainilor Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul Romaniei, si prin impreuna-slujirea unui sobor de arhierei, preoti si diaconi. Catedrala noua, cu hramurile 'Invierea Domnului' si 'Sfantul Prooroc Ilie Tesviteanul', este o incununare a nazuintelor de constructie a unei catedrale, nazuinte purtate peste veacuri de preotii si credinciosii Caransebesului si a intregii eparhii. Cu ocazia tarnosirii Catedralei 'Invierea Domnului' in anul centenar Miron Cristea, Episcopia Caransebesului a ridicat in fata monumentului religios statuia patriarhului Miron Cristea, ca o bucurie a implinirii maretului ideal de constructie, propus banatenilor de intaiul patriarh, in vremea arhipastoririi la Caransebes. Astfel, catedrala caransebeseana si primul ei initiator sunt intr-o legatura care a dainuit peste un secol si va ramane vesnica. La Caransebes, episcopul Miron Cristea va ramane viu. Noua Catedrala 'Invierea Domnului', visul marelui ierarh, va vorbi peste veacuri de Miron Cristea si de vrednicii credinciosi ai Banatului.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 510

Id: 9897

Data: Oct 29, 2010

Imagine: