„Aceasta înseamnă pocăința: întoarcerea către tine însuți, recunoașterea vieții tale în păcat și părerea de rău pentru cele rău făptuite”, a spus Arhim. Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, miercuri seară la slujba Canonului Mare.

„Dreptcredincioși creștini, această perioadă a Postului Mare este vestită cu câteva săptămâni înainte de a începe prin evangheliile duminicilor dinaintea Postului și apoi prin cântările și citirile care se fac în aceste trei săptămâni premergătoare”.

Postul este leac pentru iertarea păcatelor

„Postul nu este ceva nou, postul este foarte vechi, este chiar din perioada în care Dumnezeu i-a făcut pe primii oameni, Adam și Eva, și le-a pus o poruncă, de a nu mânca din pomul cunoștinței binelui și răului. Această poruncă a postului nu au putut să o țină, de aceea fiind dați afară din rai, un sfânt părinte spune că: ‹pentru că nu au postit în rai, de aceea trebuie să postim acum›”.

Postul și rugăciunea îl unesc pe om cu Dumnezeu

„Postul și rugăciunea, smerenia și iertarea – aceste patru virtuți ale creștinului sunt cele care îl apropie și îl unesc pe om cu Dumnezeu. La aceastea ne îndeamnă Biserica tot timpul, dar mai ales începând din Duminica Lăsatului de sec de brânză, adică, ultima duminică premergătoare Postului Mare”.

„Nu ne putem apropia de Dumnezeu fără post și mai ales fără iertare. Iertarea trebuie să treacă prin persoana aproapelui după cum ne învață Domnul în rugăciunea Tatăl nostru. Biserica, prin cântările ei, ne face cunoscut că a sosit vremea pocăinței, dar vremea pocăinței este toată viața noastră pământească”.

Iertarea păcatelor nu se obține fără pocăință

„Vremea Postului Mare este o perioadă de pocăință mai intensă, pentru că marele praznic Învierea Domnului, Sfintele Paști, cu care ne întâlnim la finalul Postului Mare este cea mai mare sărbătoare a Ortodoxiei”.

„De aceea este necesar să ne smerim, să ne întoarcem către noi înșine și către aproapele, și prin aceasta spre Dumnezeu”.

Pe această cale, Părintele Arhimandrit a subliniat faptul că pocăința autentică înseamnă „întoarcerea către tine însuți, recunoașterea vieții tale în păcat și părerea de rău pentru cele rău făptuite”.

Pocăința înseamnă înnoire

„Vremea aceasta este potrivită pentru a ne cere iertare de la Dumnezeu, pocăința înseamnă înnoire, refacere a așezării sufletești și a minții, ne este de folos în orice vreme și trebuie să ne însoțească pe tot parcursul vieții în mod permanent. Chiar și atunci când facem fapte bune, pocăința ne ajută să nu ne semețim și să nu cădem din harul lui Dumnezeu”.

„Postul Mare nu este doar o pregătire pentru Sfintele Paști, pentru întâlnirea cu Hristos cel Înviat, ci este însăși lucrarea pocăinței pusă în activitate”.

De asemenea, Arhim. Clement Haralam a explicat faptul că „pocăința este trebuitoare și de mare folos și este strâns legată de vremea Postului Mare, cum este legată și de post în sine – postirea de bucate și, mai ales, de postirea de păcate”.

„Dar fără voia lui Dumnezeu nu putem face nimic, nici cele ale rugăciunii nici pe cele ale postului, a spus Părintele Arhimandrit amintind că „credinciosul are mai mare nevoie acum, în vreme de pocăință, de citirea psalmilor, a scrierilor Sfinților Părinți, a Sfintei Scripturi, convorbiri cu duhovnicul și mărturisirea păcatelor”.

A treia parte a Canonului Mare a fost oficiată la Catedrala Patriarhală în cadrul slujbei Pavecerniței Mari, care a început de la ora 16:00. Ultima parte va fi oficiată la catedrală joi, 10 martie. De asemenea, Canonul Mare va fi citit integral în săptămâna a cincea din post.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 315

Id: 76489

Data: Mar 9, 2022

Imagine: