Cuvant de binecuvantare al Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la Al IV-lea Congres national al Facultatilor de Teologie Ortodoxa din Patriarhia Romana, cu titlul Cercetarea teologica – aprofundare a cunoasterii credintei si vietii Bisericii, Palatul Patriarhiei, Bucuresti, 27 septembrie 2010:1. Teologia - stiinta a mantuirii si a vietii vesnice Teologia este vorbire a oamenilor despre Dumnezeu, bazata pe vorbirea lui Dumnezeu cu oamenii (Revelatie). Mai precis, teologia este stiinta despre Dumnezeu, bazata pe Revelatia lui Dumnezeu catre oameni. Iar punctul culminant al Revelatiei divine este Persoana Fiului si Cuvantului vesnic al lui Dumnezeu, Care S-a facut Om din iubire pentru oameni si pentru mantuirea lor. Dumnezeu-Cuvantul sau Logosul divin este de la inceputul lumii tainic prezent in cuvintele tacute, dar luminoase ale naturii: Cerurile spun slava lui Dumnezeu si facerea mainilor Lui o vesteste taria – constata Psalmistul (Ps. 18, 1), iar Apostolul neamurilor il confirma aratand ca fapturile sau creaturile vazute trimit la insusirile nevazute ale Creatorului universului, la Dumnezeu Cel nevazut, Facatorul cerului si al pamantului: Cele nevazute ale Lui se vad de la facerea lumii, intelegandu-se din fapturi, adica vesnica Lui putere si dumnezeire (Romani 1, 20). Dumnezeu-Cuvantul S-a facut mai cunoscut oamenilor, prin oameni alesi ai Sai si prin oameni inspirati care au consemnat Revelatia divina in Sfintele Scripturi: Şi incepand de la Moise si de la toti proorocii, le-a talcuit lor toate Scripturile cele despre El (Luca 24, 27). Revelatia divina prin fapturi si prin Scripturi se implineste si culmineaza in Dumnezeu-Cuvantul Care S-a facut Om, in Iisus Hristos (cf. Evrei 1, 1-2). Care ne descopera ca Dumnezeu nu este o singuratate vesnica, ci o comuniune de viata vesnica si iubire vesnica: Sfanta Treime, iar omenirea este chemata sa participe vesnic la aceasta iubire vesnica (cf. Ioan 1, 14; 14, 11; 15, 26). Asadar, scopul sau finalitatea Revelatiei divine este participarea oamenilor la fericita viata vesnica a lui Dumnezeu, adica mantuirea lor. Ca atare, teologia ca talcuire a Revelatiei divine sau ca explicitare a planului lui Dumnezeu de indumnezeire a omului – cum spune Parintele Dumitru Staniloae, este stiinta mantuirii si a vietii vesnice, descoperita in Iisus Hristos, Fiul Tatalui ceresc, si comunicata oamenilor prin Duhul Sfant in Biserica. Iar viata vesnica este cunoasterea singurului Dumnezeu adevarat, Cel descoperit de Hristos (cf. Ioan 17, 3). In acest sens, teologia are ca temelie si centru al ei Revelatia divina, iar ca finalitate realizarea comuniunii oamenilor cu Dumnezeu in viata sacramentala si in lucrarea pastorala si misionara a Bisericii in lume. 2. Cercetarea teologica este necesara pentru studiul academic si folositoare vietii Bisericii A cerceta, in limba romana, inseamna: a cauta sa afle, a studia, a se informa mai bine, a investiga. In acest sens, aplicata la studiul teologic academic, cercetarea este o necesitate, intrucat prin ea se realizeaza o aprofundare sau o largire a cunoasterii teologice, o imbogatire si o innoire a ei. Intrucat Revelatia divina este consemnata in Sfanta Scriptura si in Sfanta Traditie, ambele fiind pastrate si interpretate de-a lungul veacurilor de catre Sfanta Biserica, inteleasa ca Trup tainic al lui Hristos, arvuna si icoana profetica a Imparatiei cerurilor, teologia ca explicitare a Revelatiei divine are un vast camp de cercetare, si anume Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si viata concreta a Bisericii. Mai precis, toate disciplinele teologice: biblice, istorice, sistematice si practice au nevoie de cercetare ca aprofundare a cunoasterii credintei si vietii Bisericii in lucrarea sa mantuitoare in istorie si in contemporaneitate. Fara cercetare, studiul teologiei devine monoton, repetitiv, superficial, stereotipic si static. Prin cercetare nu doar se confirma si se nuanteaza ceea ce se cunoaste deja in teologie, ci se pot gasi conexiuni si sensuri noi ale textelor vechi sau legaturi noi intre disciplinele teologice clasice, adesea prea izolate unele de altele in teologia scolastica. De asemenea, se deschid alte perspective de-a prezenta in mod creator noi sensuri spirituale ale legaturii dintre textul sacru al Scripturii si al Traditiei si contextul socio-cultural al timpului prezent, asa cum vedem in opera teologica a Parintelui Staniloae. In teologia sa, relationarea Scriptura - Traditie Patristica - gandire teologica si filosofica contemporana a condus la o sinteza teologica creatoare, care evidentiaza actualitatea sau dinamica Traditiei pentru viata si misiunea Bisericii astazi, dar si faciliteaza comunicarea teologiei ortodoxe cu gandirea filosofica si cercetarea stiintifica din zilele noastre, mai ales dialogul cu stiintele universului fizic. Acest exemplu calauzitor pentru noi, teologii ortodocsi de astazi, confirma adevarul continut in cuvintele Mantuitorului Iisus Hristos cand spune: Orice carturar cu invatatura despre Imparatia lui Dumnezeu este asemenea unui om gospodar, care scoate din vistieria sa noi si vechi (Matei 13, 52), dar si indemnul Sfantului Apostol Pavel: Cercetati totul si luati ce este bun sau in alta traducere: Toate sa le cercetati, tineti ce este bine (1 Tes. 5, 21). Acest din urma citat ne arata ca, de fapt, cercetarea nu este numai studiu, ci si discernamant sau selectare critica a informatiilor dobandite. Mai precis, in cercetarea teologica se va retine ce este folositor pentru mantuire, adica util intensificarii credintei si comuniunii de viata a omului cu Dumnezeu. Prin urmare, innoirea care rezulta din cercetare ca aprofundare a insusirii adevarului de credinta nu trebuie confundata cu inovatia ca deviere de la dreapta credinta a Bisericii lui Hristos, aceasta fiind stalpul si temelia adevarului ( cf. 1 Timotei 3, 15 ).3. Un camp de cercetare putin explorat: istoria si viata parohiilor din Biserica Ortodoxa Romana Anul trecut, 2009, am avut bucuria inceputului unei cooperari fructuoase intre Patriarhia Romana si Academia Romana in elaborarea si publicarea unei Istorii a monahismului romanesc. Proiectul acestei lucrari in trei volume a inceput sa se desfasoare promitator si speram ca el va continua cu succes in pofida crizei financiare in care ne aflam acum. De ce este posibila realizarea acestui proiect care inseamna o cooperare academica stransa intre cercetatori ai diferitelor Institute de cercetare ale Academiei Romane si istorici din Biserica Ortodoxa Romana? Pentru ca s-a facut deja de-a lungul a mai multor decenii o cercetare in acest domeniu care permite acum o sinteza credibila din punct de vedere stiintific – academic, necesara pentru cunoasterea aprofundata a rolului monahismului in viata Bisericii si a societatii romanesti, mai ales la nivel cultural, social – caritabil si spiritual patriotic.Daca, insa, punem in paralel manastirea si parohia vedem mai bine ca ne lipseste o cercetare sistematica si aprofundata in domeniul istoriei si vietii parohiilor din Biserica Ortodoxa Romana. Personal consideram ca rolul acestora a fost si este unul imens, atat in viata Bisericii, cat si a societatii.In acest sens, arhivele parohiilor, acolo unde exista, ale centrelor eparhiale si mitropolitane, arhivele statului si alte surse de informare se afla de mult in asteptare pentru a fi temeinic cercetate si valorificate stiintific, mai ales ca cei mai multi profesori de teologie sunt si preoti de parohie.Intamplator am rasfoit, pe cand eram Mitropolit la Iasi, un numar din revista Biserica Ortodoxa Romana de la sfarsitul secolului al XIX-lea (anii 1880 - 1890) si am fost placut surprins sa constat seriozitatea preocuparilor conducerii noastre bisericesti din acea vreme privind organizarea parohiilor, mai ales a celor din mediul urban, datorita exigentelor timpului respectiv. O cercetare sistematica si temeinica a istoriei si vietii parohiilor romanesti din tara si din strainatate, incepand cu teze de licente, disertatii de masterat si teze de doctorat, pe eparhii si mitropolii sau provincii, ar putea contribui mult la acumularea de informatii, astfel incat mai tarziu sa poata fi elaborata si publicata o Istorie a vietii parohiilor romanesti.Desigur, o astfel de lucrare trebuie sa cuprinda si situatia parohiilor de azi, afectate de emigratie si imigratie, prozelitism eterodox, secularizare, saracie si alti factori negativi, dar si influentate pozitiv de noi metode de pastoratie si comunicare, mai ales mediatica, de creativitatea si abnegatia multor preoti si credinciosi mireni din parohii. Campul de cercetare este vast, dar si cercetatorii ar putea fi multi, tinand cont de faptul ca niciodata in istoria sa Ortodoxia romaneasca nu a avut atatea scoli de teologie ca astazi.Sa ne ajute Preamilostivul Dumnezeu sa traim bucuria roadelor imbelsugate ale unei cercetari temeinice, care ar putea venera memoria miilor de preoti de parohie din trecut si ar putea inspira si incuraja viata si activitatea parohiilor de azi, evidentiind o data in plus necesara si frumoasa legatura dintre scolile de teologie si parohiile Bisericii noastre.Binecuvantam pe toti participantii la Al IV-lea Congres national al Facultatilor de Teologie Ortodoxa din Patriarhia Romana, organizat in Anul omagial al Crezului ortodox si al Autocefaliei romanesti, avant ca tema principala Cercetarea teologica astazi. Avem speranta ca lucrarile acestui congres national teologic vor contribui la consolidarea colegialitatii si cooperarii academice si la intensificarea comuniunii fratesti intre Facultatile de Teologie din Patriarhia Romana, care, in noul context european al verificarii competentei si performantei academice in domeniul cercetarii stiintifice, sunt chemate la o activitate de cercetare mai temeinica, astfel incat teologia ortodoxa romaneasca sa fie apreciata si pe plan international.† DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 739

Id: 9267

Data: Sep 27, 2010

Imagine: