Mesajul de condoleante al Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la slujba de inmormantare a Parintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, Manastirea Sfanta Maria – Techirghiol, joi 21 iulie 2011:Cu tristețe, am aflat de trecerea din aceasta lume a Parintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, unul din cei mai mari duhovnici ai poporului roman. Un simbol al monahismului romanesc din a doua jumatate a veacului al XX-lea și inceputul veacului al XXI-lea, Parintele Arsenie Papacioc a fost un mare sfatuitor prin viata lui pilduitoare si prin folositoarele cuvinte de invațatura rostite cu multa caldura și dragoste pentru numerosii sai fii duhovnicesti si pentru multimile de pelerini care-i treceau pragul chiliei pentru a primi binecuvantare. El era pentru toti o marturie vie a prezenței și lucrarii Duhului Sfant in Biserica noastra dreptmaritoare. Nascut in ziua praznicului Adormirii Maicii Domnului, anul 1914, in satul Misleanu, comuna Perieți, judetul Ialomița, Parintele Arsenie, cu numele de botez Anghel, a fost al șaptelea copil al instariților si milostivilor sai parinți Vasile și Stanca. A cinstit-o atat de mult pe ocrotitoarea nasterii sale in aceasta lume, incat isi va dedica toata viața slujirii Preasfintei Nascatoarei de Dumnezeu și Bisericii Mantuitorului Iisus Hristos. Simțind chemare pentru viața monahala, a ucenicit mai intai la Manastirea Cozia, iar apoi a devenit monah la Manastirea Antim din Bucuresti sub mantia parintilor Petroniu Tanase, Benedict Ghius si Sofian Boghiu. Şi-a desavarșit apoi formarea duhovniceasca in Moldova, la Manastirile Sihastria, Neamt si Slatina. In vremurile grele ale comunismului ateu, Parintele Arsenie a continuat lucrarea in duh a parintelui Cleopa Ilie de la Manastirea Slatina, fiind o adevarata piatra vie la Academia duhovniceasca, care a fiintat o vreme in ctitoria domnitorului Alexandru Lapusneanu al Moldovei, impreuna cu Ieroschimonahul Paisie Olaru, Ieromonahii Antonie Plamadeala, Andrei Scrima, Petroniu Tanase, Daniil Sandu Tudor si altii.El a vietuit un timp in singuratatea muntilor Neamțului, insotindu-l pe Arhimandritul Cleopa Ilie in anii grei de prigonire a monahismului romanesc. Parintele Arsenie a cunoscut amarul si incercarile temnițelor comuniste unde a fost umilit și batut pentru credința sa in Dumnezeu. Suferind pentru convingerile sale religioase, parintele și-a facut din temnița o fereastra catre cer, deoarece credința și dragostea nu pot fi niciodata incarcerate intre ziduri. Dupa eliberarea din inchisoare, Parintele Arsenie a slujit ca preot misionar in Ardeal și in Arhiepiscopia Bucurestilor, la Cheia, Cernica si Caldarusani, iar din anul 1976 la Manastirea Sfanta Maria de la Techirghiol, Stavropighie patriarhala. Parintele Arsenie a fost un bun orator si un iscusit manuitor al cuvantului scris. Carțile sale sunt pentru cititori lumini și trepte catre Inviere, intrucat ele ne arata ca vesnicia poate sta ascunsa și intr-o clipa, așa dupa cum și-a intitulat una din carțile sale (Vesnicia ascunsa intr-o clipa – 2004), clipa intalnirii cu Dumnezeu, transfigurata intr-o necontenita inaintare in lumina si iubirea Preasfintei Treimi. Ca parinte duhovnicesc al multor slujitori ai Bisericii si al multimilor de credinciosi, Arhimandritul Arsenie Papacioc era un intelept sfatuitor, echilibrat si milostiv, care indemna permanent credinciosii sa cultive virtutea crestina cea mai mare: iubirea fata de Dumnezeu si fata de aproapele. Parintele Arsenie era mai mult un vindecator de suflete ranite de pacate, decat un judecator al pacatosilor. Imbina armonios bunatatea milostiva cu indemnul la indreptare duhovniceasca. Era totdeauna un om al pacii si al bucuriei duhovnicesti. Fata sa plina de lumina, pace, bucurie si nadejde era mereu o icoana a prezentei harului sfintitor in viata si lucrarea sa duhovniceasca. Purta in suflet pacea si bucuria din Imparatia cerurilor pe care a cautat-o si binevestit-o in toata viata sa pe pamant.Acolo, in Imparatia cerurilor, a plecat acum sufletul Parintelui Arhimandrit Arsenie Papacioc, incarcat de ani, virtuti si daruri duhovnicesti pe care le-a cultivat prin multa rugaciune, rabdare si osteneala. Ne rugam Preamilostivului Dumnezeu sa așeze sufletul lui in ceata dreptilor si a sfintilor Lui slujitori, iar obstii Manastirii Sfanta Maria – Techirghiol, tuturor ucenicilor lui indoliati si tuturor celor care l-au cunoscut și iubit, le impartasim cuvant de mangaiere și binecuvantare intru nadejdea neclintita a Invierii, a luminii si pacii din Imparatia lui Dumnezeu.Veșnica lui pomenire din neam in neam!† DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 784

Id: 15305

Data: Jul 21, 2011

Imagine: