Biserica Coltea isi sarbatoreste maine hramul

Sufletul e constiinta trupului, iar constiinta sufletului e Dumnezeu. Cand Dumnezeu se atinge de suflet, acesta primeste viata si vedere. La fel se intampla cu trupul cand e atins de suflet. De la suflet primeste trupul caldura, deoarece sufletul primeste de la Dumnezeu o lumina aparte. Iar cand aceasta lipseste, au de suferit atat sufletul, cat si trupul. Aceasta gandire nu poate sa-i fi fost straina spatarului Mihail Cantacuzino, care a cumparat teren, in ceea ce este acum centrul Bucurestiului, pentru a ridica o biserica pentru tratarea sufletelor si un spital pentru trupurile atinse de boala.Biserica Coltea, situata in zona Universitate, foarte aproape de Kilometrul Zero, este una dintre cele mai vechi biserici ale Capitalei, a carei frumusete renaste parca odata cu finalizarea reabilitarii spitalului de langa ea. Avand hramul Sfintilor Trei Ierarhi, biserica va fi invesmantata maine, 30 ianuarie, in haine de sarbatoare, informeaza 'Ziarul Lumina'.In zilele noastre, Biserica Coltea ocupa un spatiu restrans din centrul Bucurestiului, dar trebuie stiut ca, atunci cand s-a ridicat in acest loc prima biserica de lemn, la 1641, intreaga zona era dominata de familia Doicescu. Biserica de lemn cu temelie de piatra acoperea intreaga mahala Coltea. Slugerul Udrea Doicescu este cel care a construit aceasta biserica de lemn, care avea hramul Sfintei Parascheva. Biserica a fost mostenita dupa moartea sa de fratele sau, clucerul Coltea Doicescu. De la acesta a cumparat ulterior terenul spatarul Mihail Cantacuzino, iar cu aprobarea mitropolitului Teodosie a ridicat, intre 1695 si 1698, o biserica de piatra cu hramul Sfintilor Trei Ierarhi, denumita initial Manastirea Trisfetitele.La 1696 au fost construite casele din jur, iar intre 1704 si 1707 a fost ridicat primul spital din Ţara Romaneasca, care avea 24 de paturi 'pentru odihna celor neputinciosi', dar si spiterie, case pentru chirurgi si 'o scoala de stiinte', cu odai pentru dascali si alte acareturi.Spital pentru saraciIntreg ansamblul a fost gandit dupa modelul celebrelor Vasiliade, realizate in primele veacuri crestine de Sfantul Vasile cel Mare. Traind intr-o epoca in care saracii erau lasati sa moara de foame si de frig, iar bolnavii abandonati la marginea cetatilor, Sfantul Vasile Cel Mare, arhiepiscopul Cezareei Capadociei, a coborat in mijlocul miilor de saraci si a infiintat pentru ei, pe cheltuiala sa, spitale si adaposturi.Dupa acest model a ridicat, la inceputul anilor 1700, Mihail Cantacuzino 'doua spitaluri de fiecare parte a paraclisului, in unul din ele sa fie spre cautare barbati saraci si straini bolnavi in numar de doisprezece, iar in celalt femei sarace bolnave si tot dar doisprezece', dupa cum a gasit in arhive istoricul Adrian Majuru.Spitalul Coltea a fost realizat dupa modelul vechiului spital venetian 'Santo Lazzaro e Medicanti'. Personalul asezamantului era compus dintr-un medic, un chirurg, un barbier, ingrijitori si farmacist.Potrivit unui regulament din acele vremuri, prezentat tot de Adrian Majuru, in acele spitale ajungeau: 'daca vreun boier scapatat, petrecand in saracie si bolnav, or pamantean de aci sau strain, fie si negutator sau vreun alt om cinstit, dar sarac si bolnav va voi sa alerge spre ajutor la spital, sa fie primit si sa-si aiba hrana si ingrijirea cu indestulare si cuvenita starei sale, fara insa ca sa ramaie in spital ci in alta chilie deosebita unde si doctoru il va cerceta la veri ce nevoe. Iar preotu cimitirului va avea grija pentru cautarea lui cu indestulare; si de se va intampla sa moara sa fie ingropat si inmormantat cu toata cinstea.'Pe langa manastire si spital s-au mai ridicat si chilii pentru saraci si o scoala de romaneste si slavoneste. De asemenea, spatarul Mihail Cantacuzino a intemeiat prin 1706 si o 'Fratietate', adica o institutie in cadrul careia oamenii plateau un leu pe an, iar la moartea lor biserica le facea pomenire.Prima scoala de invatamant medical din tarile romaneSpitalul care se poate observa in zilele noastre nu este insa cel ridicat de Cantacuzino. Acela a fost recladit intre 1836 si 1842, dupa planurile arhitectului Heinrich van Fausser, si a fost extins la 60 de paturi impartite in doua sectii mixte. Tot in acea perioada s-a infiintat sub coordonarea doctorului Kretulescu 'Şcoala de mica chirurgie', prima scoala de invatamant medical din tarile romane, care a functionat in Spitalul Coltea pana la 1852 si care a devenit ulterior Facultatea de Medicina din Bucuresti.In 1849 a fost construit un etaj peste cladirea Coltei, iar numarul paturilor a ajuns la 150, pentru ca intre 1867 si 1888, sub indrumarea arhitectului Joseph Schiffler, de origine olandeza, spitalul sa fie din nou reconstruit.In cadrul ctitoriei lui Mihail Cantacuzino a fost intemeiata si o scoala unde puteau merge 'cei ce poftescu a nu-si pierde in zadar vremea tineritilor, in dar vistieriul invataturii sa poata sa castige'. Cel mai vechi document care vorbeste despre existenta acestei scoli este un hrisov datat la 17 aprilie 1708, emis de domnitorul Mihai Racovita al Moldovei si scris de vestitul Axentie Uricarul, iar in Gramata patriarhului Samuil al Alexandriei, din 15 iunie 1715, se scrie ca fondatorul Manastirii Coltea a intemeiat si 'scoale pentru felurite invataturi si de invatatura cantarii, iar pentru invataturi sa fie dascali, unu pentru stiinti si altu pentru invataturile incepatoare'. Documentele vremii arata ca scoala de la Coltea, ca si cea de la 'Sfantul Gheorghe' - Vechi, era o scoala slavo-romaneasca, dublata de o scoala destinata invatamantului psaltichiei. Cantarile bisericesti erau predate de un dascal de la biserica manastirii, pentru ca invatamantul muzical a inceput sa primeasca in acea perioada o atentie deosebita.Panorama orasului, din turnul ColteiBiserica mare, care se gasea la inceput in mijlocul curtii, a fost terminata de Mihail Cantacuzino in jurul anului 1702. Ctitoria a fost impodobita cu pictura lui Parvu Mutu, marturie fiind pana astazi braul de la baza turlei naosului.Intreg ansamblul a fost inconjurat de ziduri, la 1715, in timpul domniei lui Ştefan Cantacuzino, atunci cand s-a ridicat si turnul Coltei cu intrarea in incinta.Turnul, care din pacate nu mai exista acum, avea o inaltime de aproximativ 50 de metri si a fost cea mai inalta cladire a orasului timp de peste un secol. A fost construit intre 1709 si 1714 de catre soldatii lui Carol al XII-lea, regele Suediei, care se aflau in retragere prin Ţara Romaneasca dupa pierderea bataliei de la Poltava, potrivit Enciclopediei Romaniei. Turnul-clopotnita era situat aproape in axul bisericii, la 20 de metri spre vest, pe sub el facandu-se intrarea in incinta. Asadar, turnul Coltei a fost conceput si realizat ca o componenta a ansamblului Manastirii Coltea, servind initial drept clopotnita (clopotul cantarea aproximativ 1.700 de kg) pentru ca, ulterior, sa-si dovedeasca utilitatea si ca punct de observare pentru supravegherea orasului, astfel putand fi semnalate prompt izbucnirile de incendii. Turnul a devenit repede si un punct de atractie pentru curiosii care se urcau in el sa vada orasul de sus. A fost demolat in 1888, din cauza ca structura sa era deja foarte subreda si exista riscul prabusirii totale in orice moment. Mai mult, era amplasat in fata Manastirii Coltea si impiedica largirea bulevardului care asigura axa nord-sud a Bucurestilor.Biserica adaposteste multe obiecte vechiNici manastirea nu a avut o soarta mai usoara. A ars pe la 1739, a fost refacuta, iar la cutremurul din 1802 a fost grav avariata, apoi reconstruita intre 1836 si 1842 in stil neoclasic de arhitectii Vitul si Schwinck. Decoratiunile bisericii noi au fost facute in 1871 de pictorul Gheorghe Tattarescu. Pictura acestuia este speciala, deoarece alterneaza panourile pictate cu diverse motive sau decoratiuni din imitatie de marmora. In pronaos, in partea de vest a acestuia, se afla tabloul votiv al ctitorilor, spatarul Mihai Cantacuzino si sotia sa, Maria.Ansamblul a fost partial distrus in timpul bombardamentelor din 1944, iar cutremurul din 1977 a adus o noua serie de stricaciuni. Procesul de restaurare a reinceput abia dupa Revolutie, dupa ce biserica a fost inchisa total in anii 1986-1989, din ordinul familiei Ceausescu.Cu o istorie zbuciumata, de mai bine de 300 de ani, Biserica Coltea adaposteste inca multe obiecte vechi, chiar si de pe vremea ctitorului sau. De exemplu, biserica si spitalul din zilele noastre sunt vegheate de statuia marelui lor ctitor, spatarul Mihail Cantacuzino.Catapeteasma, bogat sculptata in lemn, precum si pridvorul unde gasim un portal incadrat de doua coloane frumos sculptate, impodobit cu vita-de-vie si struguri, sunt pastrate de atunci. O alta icoana de valoare din catapeteasma este cea a Sfintilor Trei Ierarhi. Mai exista icoana Sfintilor Doctori Fara de Arginti Cozma si Damian, atribuita lui Parvu Mutu. Alta icoana de valoare, pictata si ferecata in argint, este cea a Cuvioasei Parascheva, pictata in secolul al XVIII-lea de scoala rusa. Jilturile domnesti si stranele din biserica sunt din timpul spatarului-ctitor.Multe alte lucruri de valoare, precum carti si vesminte vechi sunt depozitate, asteptand un loc in care sa fie expuse. De altfel, unul dintre regretele pe care le are preotul paroh Dorel Motoc este ca, odata cu reabilitarea spitalului, biserica nu a primit un mic spatiu in care sa se poata realiza un muzeu al lacasului. 'Mai trebuie reparata instalatia electrica, rezolvata problema incalzirii, poate chiar reabilitata putin catapeteasma', spune parintele paroh, care explica faptul ca isi doreste aceste lucruri pentru comunitatea mica de credinciosi stransa in jurul bisericii.Chiar daca nu au parte inca de caldura foarte multa in biserica, oamenii au grija de bolnavii din spital, dupa cum spune preotul Motoc, care precizeaza ca si cu ocazia hramului, dupa randuiala obisnuita si dupa parastasul pentru ctitori, oamenii vor dona din putinul lor si celor bolnavi la trup.Cine a fost spatarul Mihail CantacuzinoSpatarul Mihail Cantacuzino, nascut la 1650 din Postelnicul Constantin si sotia sa Elina, a ramas orfan de tata (acesta fiind ucis cand el avea 14 ani). In tinerete a calatorit mult prin Europa si a facut studii de arhitectura la Padova, in Italia. Dupa ce, la varsta de 31-32 ani, a mers in pelerinaj la Muntele Sinai cu mama sa, a ctitorit Manastirea Sinaia (1690-1695). Ulterior, a ctitorit impreuna cu nepotul sau Constantin Brancoveanu Manastirea Adormirii Maicii Domnului din Ramnicu Sarat (1691-1697), dar si Schitul Titireciu (Valcea), bisericile Fundenii Doamnei si Coltea, cu tot ansamblul. Om umblat si cultivat pentru vremea sa, si-a exercitat cultura acumulata la toate aceste ctitorii ale sale. Asezamintele de la Coltea cuprindeau: Biserica cu hramul 'Sfintii Trei Ierarhi' si 'Sfanta Parascheva' in mijloc, iar in jur mai erau trei paraclise, unul spre miazanoapte al Cuvioasei Parascheva, unde era si locuinta arhiereului, altul spre rasarit cu hramul Tuturor Sfintilor si altul spre miazazi cu hramul Sfintilor Doctori Fara de Arginti Cozma si Damian, ca si cele doua spitale, de o parte si de alta a bisericii mari.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 457

Id: 11579

Data: Jan 29, 2011

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar