Sfantul Ambrozie al Milanului a fost considerat in Apus drept o personalitate a vietii ecleziale la fel de importanta precum Sfantul Vasile cel Mare in Rasarit, informeaza Ziarul Lumina'. Cultivat, distins, mereu capabil sa discute la cel mai inalt nivel cu conducatorii vremii, intransigent fata de incercarile diplomatice ale ereticilor pentru recunoastere, Sfantul Ambrozie nu s-a remarcat doar ca pastor de suflete. Talentul sau diplomatic si oratoric l-a recomandat drept un episcop cu totul deosebit, in stare sa se adapteze la desele schimbari ale mediului economic si social al vremii sale. Ceea ce vom discuta astazi implica insa partea sa delicata, de imnograf.Cantare impotriva arienilorNu vom insista asupra aspectelor legate de viata Sfantului Ambrozie cel Mare, deoarece exista deja un articol care s-a ocupat de aceasta prezentare, publicat pe data de 4 decembrie 2008 in cadrul Ziarului Lumina de domnul Dragos Dasca si intitulat Sfantul Ambrozie, increstinatorul moralei lui Cicero. In cadrul acestui articol ne vom ocupa preponderent de calitatea sa de imnograf si importanta acesteia pentru dezvoltarea serviciilor liturgice in Apus. In prezent beneficiem doar de patru imne considerate autentice ale Sfantului Ambrozie si de alte 87 atribuite lui. Este foarte probabil ca si dintre acestea multe sa ii apartina, dar istoria a consemnat doar patru titluri sub numele sau. Toate cele patru imne privite drept autentice sunt mentionate de Fericitul Augustin, dar de analiza lor ne vom ocupa ceva mai tarziu. Sfantul Ambrozie a scris, se pare, primul sau imn, cu ocazia unui moment de mare cumpana pentru viitorul religios al orasului Milano. Imparateasa Justina, mama lui Valentin al II-lea, era de credinta ariana. Cum Valentin al II-lea era prea mic pentru a conduce, ea fusese desemnata ca regenta. I-a cerut cu multa indrazneala Sfantului Ambrozie un locas de cult pentru arieni, dar acesta a refuzat-o. Incepand cu 386, un edict imperial stipula ca toate cultele recunoscute in timpul lui Constantiu al II-lea sa aiba putere de manifestare. Cum acesta fusese arian si recunoscuse arianismul, aceasta erezie beneficia acum de un mediu politic indulgent. Justina i-a cerut din nou Sfantului Ambrozie un lacas de cult, dar a specificat acum, fiind sprijinita de acest edict, ca acesta sa fie chiar marea basilica din Milano. Sfantul Ambrozie s-a inchis impreuna cu credinciosii in acea basilica in ziua hotarata de Justina pentru indeplinirea planului ei. Acolo a venit pentru prima data cu cateva imne simple si usor de cantat si invatat pe de rost. Oamenii au inceput sa cante impreuna cu el, iar soldatii trimisi au renuntat sa ii dea afara cu forta. Imnele au imblanzit cugetele manioase ale arienilor, iar de atunci Justina a renuntat la ideea ei de a lua cu forta o biserica.De ce sunt imnele sale deosebite?Scrierea de imne liturgice era de mult prezenta in Apus, iar doi predecesori faimosi ai Sfantului Ambrozie au fost Marcus Victorinus si Sfantul Ilarie de Poitiers. Ce era asa de special la imnele sale si de ce a fost numita de atunci aceasta creatie imn ambrozian? Lucrul este explicat de cercetatori astfel: Meritul lui Ambrozie a fost acela de a fi descoperit o compozitie poetica si muzicala usor de invatat si de cantat; in plus, continutul doctrinal era simplu si esential, in asa fel incat si cei neinstruiti sa-l poata intelege: printre crestinii care se inchisesera in basilica milaneza se numarau, fara indoiala, multi analfabeti, care in ciuda acestui fap au putut sa inteleaga ceea ce se canta, pe cand un analfabet n-ar fi putut invata dificilul imn al lui Ilarie sau proza ritmata a lui Victorinus, si cu atat mai putin greu accesibilele lor speculatii trinitare. De aceea, cantul ambrozian a devenit faimos si a fost imediat imitat de numerosi imnografi anonimi, in timp ce acelea ale lui Ilarie si Victorinus pot fi citite si intelese doar de cativa docti (C. Moreschinni, E. Norelli, Istoria literaturii crestine vechi, grecesti si latine, vol. II/1, p. 297). Tu, Doamne, ce toate le-ai facutNu este de mirare ca unii dintre cercetatorii moderni au cerut noi editii ale imnelor Sfantului Ambrozie (vezi A. Bastiaensen, Les Hymnes daAmbroise de Milan: A propos daune nouvelle edition in: Vigiliae Christianae, Vol. 48, No. 2 (Jun., 1994), pp. 157-169). Cunoscand influenta majora pe care acestea le-au avut de-a lungul timpului in cadrul dezvoltarii imnografiei crestine (vezi Maurice P. Cunningham, The Place of the Hymns of St. Ambrose in the Latin Poetic Tradition in: Studies in Philology, Vol. 52, No. 4 (Oct., 1955), pp. 509-514) acest lucru pare ceva firesc. Ceea ce putem remarca in continuare este continutul lor duhovnicesc, de vreme ce am lamurit care sunt in esenta caracteristicile lor si de ce sunt considerate atat de importante. Primul dintre ele este Tu, Doamne, ce toate le-ai facut. Tu, Doamne, ce toate le-ai facut/ si-naltelor tarii esti calauza,/ Ţi-i ziua-nvesmantata in lumina,/ Precum e noaptea-n somn tacut./A trudei contenire sa lecuiasca trupul,/ Ca dupa alinare, la munca sa porneasca;/ Odihna usureze in liniste si gandul,/ Durerile cernite de chin le mantuiasca./ Prinos de multumire ziua-incununeaza,/ cu rugi intampinata-i si noaptea ce se pune,/ Ajuta-ti vinovatii cu bunatatea-Ţi treaza,/ Cantand, un imn sa-Ţi inaltam peste genune (Imnuri, in: PSB, vol. 53, p. 350). Nu am citat aici tot imnul pentru ca este destul de lung, dar fragmentul este suficient pentru a observa ca seamana perfect cu o rugaciune de seara exprimata in versuri. Ne putem intreba de ce este poezia privita drept o forma adecvata de exprimare a rugaciunii? In esenta, trebuie sa remarcam ca poezia transmite o stare de delicatete si transparenta interioara mai semnficativa decat proza. Apoi, poezia poate fi si cantata, ceea ce devine dificil atunci cand vorbim despre un fragment in proza. Ultimul avantaj este acela ca poate fi invatata relativ usor daca are acea doza de simplitate necesara. Vino, Izbavitor de neamuriUn alt imn considerat ca fiind autentic rezuma pe scurt intreaga lucrare a Mantuitorului. Vino, izbavitor de neamuri/ Sa isi arate si Fecioara rodul,/ Se vor mira unii in veacuri;/ Asa se naste oare Domnul?/ Dintr-o adanca si tainica suflare,/ Nu din samanta barbateasca,/ Al Domnului Cuvant a prins intrupare/ Şi-al pantecelui rod sa infloreasca./ Creste-al Fecioarei pantec binecuvantat,/ Pastreaza, insa, al neprihanirii zavor mereu,/ Stindardele virtutii-n scantei s-au aratat,/ In templu-si face loc, incet, Dumnezeu./ Purcezi din regescul templu-al sfielii,/ Din incaperea neprihanitei nunti,/ Precum Uriasul din gemanarea plamadelii,/ Tu calea-ti strabati si ne-a anunti./ De langa Tatal ai venit/ Şi Te-ai intors la El apoi,/ Chiar pana-n iad Te-ai ostenit,/ Dar tot la jiltu-I ai venit inapoi./ Desi in toate, ca Tatal, Te-ai incins/ In trup ca in cel vesnic neinvins;/ Şi ai rabdat chiar sa-i dai volnicie/ Prin a trupului nostru neajunsa tarie./ Stralucitoare lumina da salasul Tau,/ Şi noaptea lumina noua raspandeste,/ Lumina ce n-o schimba-al beznei hau,/ Şi ce de credinta nesecata straluceste (Imnuri, in: PSB, vol. 53, p. 352). Frumusetea imnului liturgic consta si in aceea ca reuseste sa rezume in doar cateva strofe intregi tratate teologice. De aceea, cultul poate fi privit drept o teologie rezumativa. Ceea ce astazi ar trebui scris in nenumarate tomuri, Sfantul Ambrozie reuseste sa condenseze in sapte strofe. Poate si de aceea, patrologii C. Moreschinni si E. Norelli precizeaza: Cu imnul mai mult decat cu operele teologice, Ambrozie a reusit sa infranga inamicii Ortodoxiei, creand in plus un instrument extrem de util pentru Liturghie. In imnuri, Ambrozie se dovedeste un mare poet, conjungand cu naturalete si spontaneitate doctrina si simbolismul crestin la o structura atent studiata si la o versificatie rafinata (p. 297). Recomandam cu caldura lectura imnurilor scrise de Sfantul Ambrozie, deoarece simplitatea le face accesibile oricui, iar Duhul prezent in ele se simte in fiecare litera. Putem stipula ca, in definitiv, simtul poetic nu poate lipsi nici unui crestin care se declara drept-credincios.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1013

Id: 3672

Data: Dec 7, 2009

Imagine: