Biserica Sfantul Ilie din Barlad va fi resfintita dupa 140 de ani

Cu o arhitectură unică în ţara noastră, Biserica "Sfântul Ilie" din Bârlad este situată în piaţa centrală a oraşului şi a fost construită între anii 1859-1869 de către breasla blănarilor. În prima parte a secolului al XIX-lea, în "urbea Bârladului" au luat fiinţă şi s-au organizat mai multe bresle de meseriaşi, care, pe lângă grija de a-şi perfecţiona meseria lor, au edificat şi clădiri civile şi bisericeşti cu care Bârladul se mândreşte şi azi. Una dintre aceste construcţii este şi Biserica "Sfântul Ilie", care a fost construită după planurile catedralei din Belgrad, de care, văzând-o Ioan Gheorghiu, epitrop al parohiei "Sfântul Ilie" şi blănar de meserie, cu ocazia trecerii sale prin Belgrad, determinată de schimburi comerciale, a fost cucerit datorită arhitecturii ei. Întors acasă, acesta a propus enoriei bisericii, condusă de părintele Ioan Ghinea, protopop de Bârlad, să ridice în locul fostei biserici din lemn (ridicată între 1794-1795 şi care se pare a fost mistuită într-un incendiu pe la 1864) o biserică din zid, după planurile catedralei din Belgrad. În acest sens, a fost "delegat şi mandatat" Ignat Lorenzo, arhitect al oraşului în acea vreme, să meargă la Belgrad şi să întocmească planurile pentru noua biserică din Bârlad, care să poarte hramul Sfântului Prooroc Ilie, sfânt ce a fost ales şi ca patron al breslei blănarilor ce a ridicat această biserică. Construcţia este în formă de cruce, zidită din cărămidă, pe temelie de piatră, de către doi meşteri pietrari: Mihai Popoiu şi Gheorghe Baciu, angajaţi de enoria parohiei "Sfântul Ilie" de atunci, în vederea edificării noii construcţii. Piatra de temelie s-a pus în 1858 la 6 mai, aşa cum se poate citi de pe piatra de temelie a bisericii, aflată la proscomidiarul altarului, iar construcţia a început în 1859 şi s-a terminat în 1869, când a fost sfinţită de către episcopul Iosif Gheorghian.

Lucrări de reparaţie capitală şi restaurare după 1992

Ceea ce o face să fie unică în ţara noastră este arhitectura. Pe cele două abside laterale ale bisericii sunt două frontoane şi unul pe pridvor, la intrare, sprijinite pe câte patru coloane ionice, înalte de peste 8 m. Pictura bisericii s-a realizat mai târziu, la sfârşitul secolului al XIX-lea, şi a fost făcută în ulei de către pictorul Ioan Munteanu din Bârlad, refăcută de mai multe ori, după cum urmează: 1932-1934, preot paroh fiind Nicolae Iancu; 1942-1944, după cutremurul din 1940 ce a distrus ultimul nivel de la turnul-clopotniţă aflat pe pridvor, preot paroh fiind Ştefan Vasilescu; 1958-1959, preot paroh fiind Nicolae Herghelegiu. De atunci, biserica nu a mai beneficiat de nici o reparaţie, deşi cutremurul din 1977 a afectat-o grav, distrugând frontoanele laterale, coloanele, acoperişul şi zidurile, cât şi pictura interioară, în proporţie de 80%. Actuala înfăţişare se datorează amplelor lucrări de reparaţie capitală şi restaurare începute după 1992, printr-un program de parteneriat între enoria parohiei "Sfântul Ilie" şi Ministerul Culturii şi Cultelor, de la acea vreme. Pictura interioară a fost refăcută în întregime de către pictorul Armand Kuchta din Iaşi, după obţinerea avizului de specialitate al Comisiei de pictură bisericească. La această biserică, între anii 1880-1912, a slujit ca dascăl, diacon, preot slujitor şi preot paroh vrednicul de pomenire episcop al Huşilor Iacob Antonovici (1924-1931). Cât a activat Iacob Antonovici aici, biserica a cunoscut cea mai înfloritoare perioadă, deoarece acum a fost înzestrată cu obiecte de cult: icoanele împărăteşti şi catapeteasma (spoite cu foiţă de aur), epitaf cusut cu fir de aur şi argint, sfinte vase, cruci şi cădelniţă din argint aurit (făcute în filigram) şi cu bunuri ce constau în terenuri, clădiri însumate la ^48 (conform datelor de arhivă existente, toate aflate în zona centrală unde funcţionau diferite activităţi comerciale), bunuri care azi nu mai există. Între familiile donatoare amintim familia Ecaterina şi Ioan Velea ce a lăsat toată averea bisericii "spre veşnică pomenire", aşa cum reiese din actul testamentar. În prezent, biserica îşi păstrează statura impozantă între celelalte clădiri monumente istorice ale Bârladului şi se remarcă prin arhitectura unică, ce au dorit să o aibă ctitorii şi binefăcătorii ei.

pr. paroh Vasile Lăiu, protopop al Protopopiatului Bârlad

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Evanghelia zilei