Bisericile Ortodoxe Vechi Orientale, istorie si prezent

Suntem in perioada Penticostarului, timp in care cinstim in mod deosebit Invierea Domnului nostru Iisus Hristos. Aceasta perioada de bucurie este caracteristica atat Bisericilor Ortodoxe care accepta dogma hristologica de la Calcedon (cum sunt cele din Rusia, Serbia, Romania, Bulgaria, Serbia, Grecia), cat si Bisericilor Ortodoxe necalcedoniene, numite si Vechi Orientale, cinci la numar, care s-au indepartat de Biserica-Mama dupa Sinodul IV Ecumenic, in secolul al V-lea. Va invitam in lumea acestor Biserici.Pana in urma cu aproape jumatate de secol, pentru milioanele de crestini ortodocsi orientali, raspanditi pe teritoriile Armeniei, Egiptului, Etiopiei, Siriei, Indiei, dar si in diaspora lor, noi, ortodocsii de rit bizantin, eram considerati nestorieni. Iar ei, pentru noi, erau eutihieni sau monofiziti.De unde aceste denumiri? De la cei doi eretici, Nestorie si Eutihie. Primul, condamnat la Sinodul III Ecumenic, si al doilea, la Sinodul IV Ecumenic. Asadar, bizantinii i-au acuzat pe orientali de monofizitism, adica de erezia lui Eutihie care considera ca in Iisus Hristos este doar o fire - cea divina, care a absorbit-o pe cea umana. In schimb, orientalii au raspuns prin acuzatia de dioprosopism, erezia lui Nestorie care invata ca in Mantuitorul exista doua persoane (si nu firi): cea divina a Fiului lui Dumnezeu, nascut din Tatal mai inainte de toti vecii, si cea umana sau istorica a lui Iisus Hristos, cu care s-a nascut din Fecioara Maria. Deci toata contradictia, si apoi schisma existenta pana astazi, a pornit de la neintelegerea corecta a celor doi termeni 'persoana' si 'fire'.Cultul vorbeste de doua firiInsa cercetarile recente si dialogul intreprins in a doua jumatatea secolului trecut intre reprezentantii celor doua grupuri au dus la concluzia ca nu este nici o diferenta doctrinara intre Bisericile Ortodoxe Rasaritene si Bisericile Ortodoxe Orientale.Parintele profesor Nicolae Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Bucuresti a studiat in amanunt cartile de cult ale Bisericii Ortodoxe Copte, scriind chiar si teza de doctorat pe aceasta tema. 'Personal am aceasta convingere ca sunt intr-adevar ortodocsi, n-au nici o legatura cu monofizitismul. Nu am gasit in nici o carte de cult, in imnuri liturgice si nici in rugaciuni idei monofizite. Ci peste tot numai marturii despre cinstirea celor doua firi ale Mantuitorului', a spus parintele Necula.'Predicatorii, arhiereii si Patriarhul nostru recunosc ca dialogul intre biserici a scos la iveala unitatea de doctrina, spune Talaat Takla Mourkus Ataas, presedintele Asociatiei Ortodoxe Copte 'Sfantul Mina' din Bucuresti. In toata istoria noastra am avut o conceptie ireala despre Bisericile Bizantine. Asa cum bizantinii ne numeau monofiziti, asa si noi ii numeam nestorieni. La aceasta s-a ajuns din cauza lipsei unei explicatii ortodoxe clare. A fost o neintelegere de termeni. Nu exista lipsa de dumnezeire sau umanitate a lui Hristos in Biserica Copta.'Unire nefinalizataLa aceste concluzii a ajuns si dialogul intre cele doua grupari de biserici ortodoxe. Prima intalnire, neoficiala, a avut loc in 1964 in Danemarca. La sfarsitul discutiilor s-a semnat o declaratie comuna, din care reiesea ca intre cele doua Biserici nu exista deosebiri de doctrina, iar diferentele sunt mai mult de terminologie. Din partea BOR a participat prof. Nicolae Chitescu. Au urmat alte trei intalniri neoficiale, pentru ca in 1985, la Chambésy, sa fie prima intrunire oficiala. Dar prima declaratie comuna a venit la urmatoarea intalnire, in 1989, din Egipt: 'Noi suntem de acord sa condamnam ereziile nestoriana si eutihiana. Noi nu separam, nici nu divizam natura umana de natura dumnezeiasca in Hristos. Cele patru expresii folosite pentru a descrie taina unirii ipostatice apartin traditiei noastre comune (neamestecat, neschimbat, neimpartit, nedespartit, n.r.)'. Tot atunci s-a renuntat la denumirea de 'Bisericile necalcedoniene' fiind inlocuita cu 'Bisericile Orientale Ortodoxe'. Peste un an, la Chambésy, intr-o noua runda de discutii, orientalii au recunoscut si definitiile ultimelor patru sinoade ecumenice (IV-VII).Ultima intrunire a fost in 1993, la Chambésy. Cu aceasta ocazie s-a hotarat ridicarea anatemelor si restabilirea unitatii eclesiale. 'In 1993, noi am semnat actul de unire definitiva cu aceste biserici, si urma ca sa definitivam modalitatile de conslujire, chiar de impartasire si impreuna slujire a Sfintei Liturghii. Dar au intervenit unele semne negative din partea Bisericilor Ortodoxe Grecesti si Rusesti si s-a amanat. Dar documentul exista, fiindca el a fost semnat de toti reprezentantii bisericilor ortodoxe si vechi orientale', spune pr. Nicolae Necula, reprezentant al Bisericii Ortodoxe Romane la dialog alaturi de Mitropolitul Antonie Plamadeala.'Nu este nevoie de o liturghie noua'Cu toate acestea, intalnirile au continuat la Atena si Damasc, pe subcomisii, in care s-a pus problema in ce limba se va sluji. 'S-a spus foarte limpede: in momentul in care ne ducem intr-o biserica veche orientala se oficiaza cultul Bisericii de acolo, in limba respectiva si intr-o traducere in engleza. Iar intr-o biserica ortodoxa rasariteana se slujeste liturghia bizantina. Nu este nevoie de o liturghie noua sau ceva hibrid, creat special pentru asa ceva, fiindca avem o bogatie extraordinara de creatii liturgice cultice care depasesc orice imaginatie si orice inspiratie care am mai avea-o noi acum. Nu avem nevoie de ceva nou, avem fiecare o zestre extraordinar de bogata, mostenita din timpul Sfintilor Parinti. De aceea, in cult putem sa ne vedem adevarata identitate. Invataturile de credinta, marturisirile de credinta si studiile de teologie au mai variat din cand in cand, dar, daca cercetam cartile de cult, ne dam seama ca invatatura Bisericilor Vechi Orientale este una ortodoxa, nu una monofizita. De aceea, izvorul principal, zic eu, sunt cartile de cult, nu manualele de teologie care s-au scris, intre timp, de o parte si de alta', crede parintele prof. Necula.'Noi trebuie sa ne reconsideram aceasta atitudine si sa scoatem din cartile de cult anatematismele impotriva lor, pentru ca n-au fost vinovati. Ei erau nationalisti puri, tineau foarte mult la poporul lor. Spre exemplu, ortodocsii copti sunt foarte buni egipteni - sunt adevaratii egipteni, pentru ca arabii s-au suprapus peste ei - si tin la traditiile lor adevarate. De aceea merita toata atentia', mai spune parintele profesor.Catolicosul armean, nascut in RomaniaDespre relatiile actuale dintre Biserica Ortodoxa Romana si Bisericile Ortodoxe Orientale am aflat detalii de la pr. Michael Tita, consilier patriarhal pe probleme externe. Potrivit acestuia, relatiile se desfasoara in cadrul dialogului teologic cu ortodocsii orientali (Biserica Ortodoxa cu Bisericile Orientale). Insa, o relatie mai apropiata este cu Biserica Armeana. Fostul catolicos al Bisericii Armene, Vasken I Baljian, s-a nascut in Bucuresti. 'A fost un patriarh foarte venerat. In acea perioada la noi era patriarh Iustinian. Au fost relatii foarte bune intre cei doi. Şi acum avem relatii foarte bune, mai ales ca exista o episcopie armeana in Romania, veche de la 1400. Insa, ei fiind un popor care a trecut prin multe incercari, la fel ca si noi, foarte multi au emigrat, avand o diaspora foarte puternica. In general, toate bisericile acestea orientale au o diaspora foarte puternica si activa. Armenii sunt raspanditi peste tot. Sunt oameni instariti, foarte bogati si atasati de biserica. Şi coptii au comunitati foarte puternice in SUA, Australia, Europa Occidentala etc.' Asemanari si deosebiri in cultParinte profesor Necula, care este specificul cultului Bisericilor Vechi Orientale, in general, si al Bisericii Ortodoxe Copte, in special?Au o traditie liturgica foarte asemanatoare cu cea din Biserica Ortodoxa, fiindca au fost biserici care pana in secolul al V-lea au fost impreuna, separandu-se in urma sinodului de la Calcedon, invocand sub forma de motiv teologic separarea religioasa, deoarece doreau sa se elibereze de sub tutela bizantina.Credinciosul care participa la slujbele din Biserica Ortodoxa Copta ramane foarte surprins ca in afara de limba (araba si copta), care n-o poate intelege, aproape ca se afla intr-o biserica ortodoxa. Sigur ca textul liturghiei in mare se deosebeste de al nostru, fiindca ei savarsesc liturghia Sfantului Vasile cel Mare, a Sfantului Grigore de Nazianz si a Sfantului Chiril al Ierusalimului. Dar momentele principale sunt aceleasi. De aceea toata viata liturgica, randuielile liturgice, institutiile bisericesti legate de viata liturgica sunt asemanatoare cu cele din Biserica Ortodoxa Rasariteana.Şi ei cinstesc sfintii?Da. Noi am decretat prin Sinodul IV Ecumenic cinstirea sfintilor si a moastelor, iar ei s-au separat imediat dupa sinod. Cu toate acestea, au si ei un cult, poate mai puternic, al icoanelor, sfintilor si moastelor. In toate bisericile copte gasim aceasta dragoste deosebita.Cum pregatesc Sfanta Impartasanie?Ca si noi, cu paine dospita, pe care o fac in ziua respectiva sub forma unor azime mari; nu au numai sfantul agnet si celelalte, ci pur si simplu folosesc o paine intreaga. Dar au aceeasi invatatura despre Sfanta Impartasanie, cred in realitatea Trupului si a Sangelui Mantuitorului Iisus Hristos in Sfanta Impartasanie.Celelalte randuieli sunt asemanatoare cu cele din Biserica Ortodoxa. Au o slujba denumita 'a tamaierii de seara', care este slujba Vecerniei, 'slujba tamaierii de dimineata', care este slujba Utreniei. Sfintele Taine, ca randuiala, sunt poate mai lungi sau mai scurte, dar se aseamana foarte mult. Ritualul cununiei este mult mai dezvoltat decat la noi si rolul pe care il joaca mirii este important - la un moment dat isi schimba intre ei verighetele -, au o participare mai directa la aceasta slujba.Se regasesc in cultul bisericilor acestora instrumente muzicale?Au o muzica bisericeasca foarte dezvoltata, canta toata lumea, au cete intregi de diaconi, care sunt de fapt cantareti, si au un acompaniament muzical de timbale, tobe si de triangluri; doar aceste instrumente de percutie, in rest n-au nimic altceva, orga sau instrumente de muzica. Sunt foarte ritmici, probabil influentati de arabi. Dar muzica bisericeasca este o muzica a lor, se deosebeste de muzica araba, este o muzica cu totul aparte, o canta in biserici, o stie toata lumea. Ciudat, cu toate ca limba copta nu se mai vorbeste, o stiu pe deasupra. Canta si slujesc in limba aceasta, pe langa textele care se citesc din Apostol si Evanghelie, iar textele din liturghii se canta si in copta, si in araba. Este impresionanta participarea credinciosilor copti la Liturghie. Cand rostesc Tatal Nostru, este o mare de lume care se roaga. De exemplu, in Catedrala Sfantul Marcu din Cairo, care este o biserica uriasa, cea mai mare din Orientul Mijlociu la ora actuala, o mare de lume ridica mainile catre cer si invoca pe Dumnezeu rostind Tatal Nostru; ti se face parul maciuca cand auzi cum se roaga. Sunt extraordinar de credinciosi si de atasati Bisericii lor.Pastele in Egipt'Data Pastelui este aceeasi la toate Bisericile Ortodoxe, fie ele Rasaritene sau Orientale. Perioada pascala se intinde tot de la Inviere pana la Cincizecime. In aceasta perioada, noi, in Biserica Copta, nu postim deloc, nici miercuri, nici vineri. Salutul este acelasi, 'Hristos a inviat!' - 'Adevarat a inviat!'. Liturghia din noaptea de Pasti nu incepe peste tot la ora 12, ci uneori mai devreme - 19.00, 21.00 sau 20.00 - si se termina in jur de ora 01.00-02.00 noaptea. Bucatele sunt aceleasi, mai putin mielul, deoarece carnea de oaie este consumata regulat, taiem mielul saptamanal.Luni, a doua zi de Inviere, avem o sarbatoare foarte mare, a primaverii, care este legata intotdeauna de Inviere. Interesant la aceasta serbare este faptul ca participa toti egiptenii, atat musulmani, cat si crestini. In aceasta zi se mananca oua rosii si peste. Cu aceasta ocazie se face o slujba speciala. Oul si pestele simbolizeaza Invierea: oul mormantul inchis, dar care are ceva viu in el, iar pestele fiind mort, totusi nu este stricat.Postul Pastelui este acelasi, poate uneori mai aspru. Spre exemplu la Florii sau la Buna Vestire nu se dezleaga la peste. Sau in saptamana pregatitoare, a Branzei, in Biserica Copta nu se mananca branza, ci tot de post, dar cu un regim alimentar mai usor; chiar si numarul metaniilor este mai mic decat in timpul postului efectiv', explica Talaat Takla Mourkus Ataas, originar din Egipt.Bisericile Ortodoxe Orientale astaziBisericile Vechi Orientale au alcatuit un grup de Biserici cu o organizare de sine statatoare, conducere proprie si cult propriu in limba nationala. Ele se caracterizeaza printr-o puternica traditie veche si o viata cultica foarte intensa. La ora actuala, aceste Biserici sunt:Biserica Apostolica Armeana este una din cele mai vechi Biserici crestine, intemeiata istoric de Sfantul Grigorie Luminatorul, la inceputul secolului al IV-lea. Centrul religios este la Etchmiadzin. Intaistatatorul poarta numele de catolicos. Limba de cult e armeana veche.Biserica copta din Egipt a fost intemeiata, dupa traditie, de Sfantul Evanghelist Marcu. Cultul este in limba copta. Din secolul al VIII-lea, limba curenta este araba. Foarte intensa este astazi misiunea monahala. Are sapte seminarii teologice si un Institut de studii copte la Cairo. Are multe parohii in Europa, USA, Canada si Australia, numarand aproape 18 milioane de credinciosi. Intaistatatorul este 'papa si patriarh'.Biserica Etiopiana, de departe cea mai numeroasa - 45 de milioane -, isi are originea in secolul al IV-lea, intemeiata de Sfantul Frumentiu, hirotonit de Sfantul Athanasie al Alexandriei. Apogeul acestei Biserici a fost in secolul al XV-lea. In practicile liturgice pastreaza inca traditii iudaice. In 1959, a fost ridicata la rangul de Patriarhie. Titlul intaistatatorului este de patriarh.Biserica Siriana isi are originea din perioada apostolica, numita 'iacobita' sau 'siro-iacobita'. Cultul este in siriaca veche. Daca in Evul Mediu a cunoscut o mare inflorire, dupa invazia mongola a inceput sa decada si din cauza turcilor. Titlul intaistatatorului este de patriarh. Patriarhii si-au avut resedinta in Antiohia, apoi in Damasc, din 1959. Are o diaspora destul de mare in USA, Australia si Canada.Biserica Siriana Malankara s-a format prin separarea credinciosilor tomiti din Biserica Asiriana a Rasaritului din India, care erau catolici, si trecerea sub jurisdictia Bisericii siriene iacobite, in secolul al XVII-lea. A avut statut de Biserica autonoma. Se afla in provincia Malabar din India. Din secolul al XlX-lea s-a numit 'siriana a Sfantului Toma' din India, cu practici ale Bisericii Siriene. Are un Seminar teologic la Kottayam, scoli, colegii, spitale si orfelinate. Are o diaspora bine organizata in USA, Marea Britanie si Australia. Intaistatatorul are titlul de catolicos.(Articol publicat in 'Ziarul Lumina' din data de 26 aprilie 2010)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 2266

Id: 5953

Data: Apr 26, 2010

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).