Saptamana trecuta, Comitetul pentru afaceri juridice si drepturile omului al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei (APCE) a aprobat si a recunoscut caracterul ecumenic al Patriarhiei Constantinopolului, informeaza assembly.coe.int, citat de Ziarul Lumina.Rezolutia este intitulata Libertatea religioasa si drepturile omului pentru minoritatile nemusulmane din Turcia si minoritatea musulmana din Tracia (Grecia Orientala) si a fost aprobata de o majoritate semnificativa: 102 voturi pentru, 18 impotriva si patru abtineri. Raportul a fost propus de europarlamentarul francez Michel Hunault, deputat din partea democratilor europeni. Adunarea Parlamentara invita Grecia si Turcia sa-si trateze toti cetatenii fara discriminare si fara a fi influentati de modul in care tara vecina isi trateaza cetatenii. Se face apel la ambele tari sa ia masuri pentru minoritatile religioase in domeniile educatiei si proprietatii si sa actioneze astfel incat majoritatea sa nu considere minoritarii ca fiind straini in tara lor. Cu amendamentele adoptate, la initiativa parlamentarilor bulgari, a fost recunoscuta calitatea juridica a Patriarhiei de Constantinopol, iar cuvintele Patriarhia Ortodoxa Greaca au fost inlocuite cu sintagma Patriarhia Ortodoxa Ecumenica, in ciuda faptului ca, asa cum se precizeaza in raport, autoritatile de la Ankara au acuzat in mai multe randuri Patriarhia Ecumenica pentru faptul ca prin termenul ecumenic isi aroga un statut supranational. De altfel, in 2007, Curtea de casatie turca a decis ca nu exista o baza legala pentru folosirea acestui cuvant si ca Patriarhia Ecumenica nu poate avea statut juridic. Raportul Comitetului pentru afaceri juridice precizeaza ca, prin deciziile acestea, autoritatile de la Ankara au dorit, de fapt, sa micsoreze importanta Patriarhiei si ca titlul ecumenic este in vigoare din secolul al VI-lea, fara sa aiba un caracter politic recent. De asemenea, s-a propus incadrarea comunitatii ortodoxe bulgare din Istanbul in Patriarhia Ecumenica, respingandu-se, astfel, denumirea Exarhat ortodox bulgar.In ceea ce priveste problema redeschiderii seminarului din Halki, deputatii cer din nou acest lucru, precum si recunoasterea acestuia ca fiind o filiala a scolii teologice din Galatasarai. Se constata ca minoritatea ortodoxa intampina reale dificultati in formarea clerului, mai ales dupa ce aceasta institutie a fost inchisa, in 1971, ca urmare a trecerii educatiei religioase in responsabilitatea statului. Argumentul adus atunci de oficialii turci a fost ca numarul studentilor era prea mic, lucru contestat de Patriarhia Ecumenica. Se noteaza si ca, in 2006, parlamentul turc s-a opus unei recomandari a Uniunii Europene si a Statelor Unite pentru deschiderea scolii. Pusi in imposibilitatea formarii clerului la Halki, reprezentantii patriarhiei s-au vazut nevoiti sa trimita tineri la studii in strainatate, dar atunci s-au lovit de neputinta obtinerii permiselor de munca.A fost respins insa amendamentul in care se solicita ca seminarul sa fie redenumit, din Şcoala ortodoxa greceasca de la Halki, in Institutul Superior Teologic apartinand Patriarhiei Ecumenice. De asemenea, deputatii fac apel sa fie rezolvata problema retrocedarii bunurilor apartinand institutiilor religioase, care au fost confiscate in 1974, fie restituindu-se proprietatile, fie printr-o despagubire echitabila. Guvernele celor doua tari sunt chemate sa informeze Consiliul European privind progresele facute in decursul unui an, pe baza acestor rezolutii. Se aminteste si de un episod din anul 2004, cand guvernul turc nu a raspuns la solicitarea Patriarhului Bartolomeu de numire a sase noi mitropoliti in Sfantul Sinod fara cetatenie turca (premiera in ultimii 80 de ani). Curtea de casatie a decis atunci ca, neavand statut juridic, Patriarhia Ecumenica nu poate avea ierarhi decat cetateni turci. De aceea, se apara Turcia, s-au inchis ochii la faptul ca opt cetateni americani si greci lucreaza in ilegalitate, lucru permis de Ankara doar pentru a ajuta minoritatea greaca.In comentariul raportului se spune si ca Turcia a permis patriarhiei sa ramana pe teritoriul ei doar pentru scopuri religioase si spirituale. In 1923 si 1970, autoritatile au promulgat decrete prin care se impuneau restrictii importante la alegerea patriarhului ecumenic si a mitropolitilor, care trebuia sa fie turci. La 26 iunie 2007, Curtea suprema de justitie a Turciei (Yargitay) a validat aceste restrictii. In felul acesta, se accepta faptul ca spre scaunele arhieresti pot accede doar cei 20 de turci care fac parte, in momentul de fata, din clerul Patriarhiei de Constantinopol. Şi in conditiile acestea, se crede ca in scurt timp se doreste sa se ajunga la imposibilitatea alegerii unui patriarh acceptabil pentru autoritatile turce.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 610

Id: 4396

Data: Feb 3, 2010

Imagine: