Una dintre cele mai înalte biserici din România este Catedrala ortodoxa din Cluj-Napoca, dupa cea ortodoxa din Timisoara si cea evanghelica din Sibiu. Anul acesta s-au împlinit 90 de ani de la punerea pietrei de temelie si 80 de ani de la sfintire. A fost ridicata dupa Marea Unire de la 1918, ca simbol al trainiciei neamului românesc si stâlp al Ortodoxiei în aceasta parte a spatiului românesc. Dupa înfiintarea Consistoriului de Cluj, ca etapa premergatoare refacerii istoricei Episcopii de la Vad si Feleac, ctitorul Nicolae Ivan a purces la ridicarea unei catedrale ortodoxe. Înca înainte de alegerea sa ca eparhiot de Cluj, în sedinta Consiliului eparhial din 11 ianuarie 1921, Nicolae Ivan a dispus organizarea unui concurs de proiecte pentru ridicarea viitoarei catedrale. Terenul din fata Teatrului National era deja obtinut de la Primaria Clujului, iar Consiliul Dirigent alocase o importanta suma de bani. Proiectul trebuia sa reprezinte o simbioza între traditia bizantina si specificul românesc care îsi avea originea în arta bisericeasca munteneasca, dezvoltata mai ales în epoca brâncoveneasca. Acest model arhitectonic îl întâlnim la multe biserici ridicate în perioada interbelica, precum Casin la Bucuresti sau catedrala din Balti. A fost ales proiectul întocmit de arhitectii Constantin Pomponiu si George Cristinel din Bucuresti, cei care vor desena mausoleul de la Marasesti. La interior se caracterizeaza prin monumentalitatea bizantina definita prin balcoane si înaltime încununata de o impresionanta cupola asezata pe pandantivi, iar la exterior de colonade care ne duc cu gândul la arta brâncoveneasca. Lucrarile au început în septembrie 1923, dar la 7 octombrie acelasi an, într-un cadru festiv, episcopul Nicolae Ivan al Clujului a pus piatra de temelie a viitoarei catedrale. Hramul ales a fost cel al Adormirii Maicii Domnului. Lucrarile s-au desfasurat relativ repede, mai ales datorita purtarii de grija a episcopului Nicolae Ivan. În 1926 scheletul zidurilor, din beton armat, era finalizat. Tot în 1926 au fost sfintite cele trei cruci pentru cupole. Un an mai târziu au fost aduse de la Sopron (Ungaria) clopotele, care au început sa bata la 6 mai 1927. În acelasi an au fost finalizate cupola mare, absidele laterale si zidurile pâna la nivelul ferestrelor. Trebuie spus ca biserica este orientata nord-sud, din cauza perimetrului pietei care era deja conturat la începerea constructiei. Catedrala din Cluj a fost finalizata si redata cultului în 1933. A fost sfintita la 5 noiembrie 1933, în prezenta patriarhului Miron Cristea, a regelui Carol al II-lea si a voievodului Mihai de Alba Iulia. Astfel, întâiul ctitor al catedralei clujene, episcopul Nicolae Ivan, îsi vedea visul împlinit. Lucrarile în catedrala au continuat sub episcopii clujeni care s-au succedat. Nicolae Colan a introdus încalzirea centrala si a donat o serie de obiecte si vestminte liturgice, iar Teofil Herineanu a finalizat pictura executata în fresca si icoanele de la intrare în mozaic. În demisolul lacasului a fost amenajata o cripta, unde au fost înmormântati ierarhii Nicolae Ivan, Teofil Herineanu si Bartolomeu Anania. În 1973, catedrala din Cluj a devenit arhiepiscopala, iar din 2006, mitropolitana. Din 2001, la initiativa mitropolitului Bartolomeu Anania, catedrala din Cluj este împodobita cu mozaic de Murano. (Articol publicat în Ziarul Lumina din data de 20 noiembrie 2013, semnat de Adrian Nicolae Petcu)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 533

Id: 35716

Data: Nov 20, 2013

Imagine: