Credinciosii bisericii „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Oradea-Velenta, stravechea Catedrala Episcopala a românilor dreptmaritori bihoreni, au avut marea bucurie ca, în Duminica a douazeci si saptea dupa Rusalii, 8 decembrie 2013, sa aiba în mijlocul lor pe Preasfintitul Parinte Sofronie, Episcopul Oradiei, care a savârsit Sfânta Liturghie arhiereasca, în sobor de preoti si diaconi, dupa cum ne-a marturisit Pr. Cristian Rus.În predica rostita în cadrul Sfintei Liturghii, Chiriarhul Oradiei a vorbit despre vindecarea miraculoasa pe care Mântuitorul Iisus Hristos a savârsit-o asupra femeii gârbove, aratând felul în care aceasta pericopa ne pregateste pe noi, duhovniceste, pentru întâmpinarea praznicului Nasterii Domnului:„În Duminica a douazeci si saptea dupa Rusalii, întreaga Biserica dreptmaritoare pomeneste minunea pe care a savârsit-o Domnul nostru Iisus Hristos asupra unei femei gârbove, bolnava de optsprezece ani, într-o zi de sarbatoare, ziua de sabat, contrariindu-i, astfel, pe cei care întelegeau sa respecte litera Legii dar sufocau duhul care sta ascuns în spatele Legii, pe cei care nu L-au cunoscut, nu L-au înteles si nu L-au urmat pe Cel Care este desavâsirea Legii, Fiul lui Dumnezeu întrupat, Mântuitorul nostru Iisus Hristos.”„Aceasta minune savârsita de Domnul Iisus Hristos se înscrie în sirul foarte lung pe care Cuvântul vesnic al Tatalui înomenit le-a savâsit asupra creatiei si, în mod deosebit, asupra omului, a firii omenesti cazute în pacat si suferinde, caci prin pacatul protoparintilor Adam si Eva, cei dintâi oameni, a intrat în lume si în omenire suferinta, bolile, necazurile si moartea. Din aceasta robie a bolii, a pacatului si a mortii a venit Fiului lui Dumnezeu în lume, sa Se faca om, pentru a ne vindeca pe noi cei multi, bolnavi, pacatosi si muritori. Pentru ca Dumnezeu l-a creat pe om dupa chipul si asemanarea Sa, deci nu pentru moarte, ci pentru viata, ca sa petreaca în vesnicie bucurându-se la Liturghia ce nu se sfârseste, din Împaratia Sa cea cereasca.”„În toate minunile savârsite de Domnul nostru Iisus Hristos, deci si în tamaduirea femeii gârbove, trebuie sa vedem dorinta lui Dumnezeu de a vindeca, de a repara stricaciunea din firea omului, de a reface firea omeneasca cea cazuta prin pacat si, refacându-o, El Însusi, Fiul Tatalui Se face om, Îsi ia fire omeneasca, în toate facându-Se asemenea noua, afara de pacat, vine în interiorul umanitatii, Îsi asuma umanitatea, pentru ca pe umanitatea cazuta sa o vindece.”„Asadar, în chipul femeii gârbove se ascunde firea omeneasca cea gârbovita de pacat, tinuta prizoniera de satana în ghiarele lui, în împaratia întunericului, si pe care Noul Adam, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, a venit sa o vindece, sa o scoata din robia diavolului, din umilinta de a nu mai putea privi în sus, spre cele înalte, spre cer, ci doar în jos, datorita pacatului. Umilinta aceasta a venit s-o vindece El, Cel fara de pacat, Domnul Hristos Iisus, luându-Şi fire omeneasca din Preasfânta Fecioara Maria, Nascatoarea de Dumnezeu.”Ierarhul a îndemnat pe cei prezenti ca, mai ales în aceasta perioada a anului bisericesc, sa îsi îndrepte gândul si pasii spre cei care au mare nevoie de ajutor, spre saraci si cei aflati în suferinte, sa fie milostivi, asa cum si Domnului Iisus Hristos i-a fost mila de femeia gârbova si nu a pregetat sa o ajute, ci deîndata a tamaduit-o:„Vedem în mijlocul nostru multi oameni saraci, bolnavi, singuri si neajutorati pe care suntem datori sa îi ajutam cu ceea ce ne prisoseste, contribuind, dupa putere, la colecta pe care Biserica noastra, la apelul parintesc al Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, a organizat-o si în acest Post al Caciunului, asa cum se facea înca de la începuturile Bisericii Crestine, în toate parohiile si manastirile din cuprinsul Patriarhiei Române, oferind alimente, haine, medicamente, bani sau orice este nevoie, pentru ca prin efortul nostru, al celor care, din mila Domnului, avem cu ce sa traim, si fratii nostri care nu au ce mânca, nu au cu ce se îmbraca, nu au posibilitate de a-si trata bolile sa primeasca mângâiere si, astfel, sa se bucure si ei de venirea în lume a Fiului lui Dumnezeu.”„Sa ne rugam Preasfintei Treimi, Care ne-a creat si ne cheama la mântuire, ca sa putem sa ne bucuram, duhovniceste, cât mai intens de praznicul ce vine, sa ne luminam mintile cu praznuirea, sa ne curatim inimile cu marturisirea si sa ne umplem viata noastra de bucuria Duhului Sfânt, care s-a dat în Biserica prin Iisus Hritos Mântuitorul, Fiul Fecioarei si, totodata, Fiul Vesnic al Tatalui.”Parintele paroh Roman Pintea a multumit, în cuvântul sau, Chiriarhului Oradiei pentru dragostea si grija cu care înconjoara aceasta biserica, dar si pentru bucuria de a fi prezent, si în acest an, la stravechea Catedrala Episcopala din Bihor, ceea ce constituie o mare binecuvântare pentru credinciosii parohiei, o întarire în dreapta credinta, si un prilej de înmultire a dragostei, a fratietatii si a solidaritatii.La final, Preasfintitul Parinte Sofronie si-a exprimat bucuria de a se afla la Sfânta Liturghie în stravechea Catedrala Episcopala din Oradea-Velenta, subliniind importanta acestui sfânt locas pentru toti românii dreptmaritori bihoreni:„Într-un sentiment de recunostinta am poposit astazi în stravechea catedrala din Velenta Oradiei, recunostinta fata de înaintasii nostri care au pastrat dreapta credinta, care ne-au transmis-o si noua si datorita carora suntem astazi ce suntem si ne rugam în limba stramosilor nostri. Recunostina aratam cu totii, mai ales astazi, prin Sfânta Liturghie, pentru memoria scumpa a înaintasilor nostri care au marturisit credinta ortodoxa pe aceste meleaguri în vremuri de restriste si încercari, în care nu era usor sa ramâi crestin ortodox, sa tii de legea româneasca.”„Memoria slujirii neîntrerupte în acest sfânt locas, cea mai veche biserica ortodoxa din Oradea si, totodata, cea mai veche catedrala ortodoxa a Oradiei, de la primele generatii de episcopi ortodocsi care au slujit aici în Oradea si au pastorit poporul lui Dumnezeu de la marginea dinspre apus a neamului, dar si memoria culturala si sociala a acestei biserici noi o onoram si o cinstim an de an, multumind lui Dumnezeu si rugându-ne pentru odihna tuturor celor care au ctitorit aceasta frumoasa catedrala, care au slujit aici, care s-au rugat si s-au mântuit în aceasta biserica, pentru toti cei care au marturisit credinta ortodoxa la Oradea, din stravechime si pâna în timpurile de acum.”Biserica „Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil” din Oradea-Velenta este cel mai vechi sfânt lacas ortodox din municipiul Oradea, fiind construit între anii 1768-1779, pe amplasamentul unei vechi biserici de lemn, fiind catedrala episcopala pâna la reînfiintarea Episcopiei Oradiei, în 1920, când biserica „Adormirea Maicii Domnului”, Biserica cu Luna din Oradea, a devenit, provizoriu, catedrala episcopala a reînfiintatei eparhii.Dupa anul 1989, prin grija parintelui Roman Pintea si ajutorul credinciosilor, parohia Oradea-Velenta I desfasoara si o bogata activitate social-filantropica, având în grija un camin de batrâni în cadrul Fundatiei „Consistoria - Efrem Banianin” a parohiei, în vechea cladire a Consistoriului oradean, si un centru pentru persoane vârstnice, „Vasiliada”, în incinta caruia s-a zidit o noua biserica, cu hramurile „Sfântul Ierarh Vasile cel Mare” si „Sfântul Mare Mucenic si Tamaduitor Pantelimon”.De curând, începând din toamn acestui an, în cadrul activitatilor desfasurate prin proiectul catehetic „Hristos împartasit copiilor” de la parohia Oradea-Velenta, s-a format un cerc de pictura pe sticla pentru copii, coordonat de Doamna Prof. Florina Iepure de la Palatul Copiilor si Elevilor din Oradea, care reuneste un numar de 15 elevi din cadrul parohiei, primele lor lucrari urmând a fi expuse în aceasta saptamâna în cadrul unei expozitii la Biblioteca judeteana din Oradea.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 678

Id: 36410

Data: Dec 9, 2013

Imagine: