La initiativa, cu binecuvantarea si purtarea de grija a Preafericitului Parinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romane, la Catedrala Patriarhala va fi adus in aceasta seara un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei si de viata facatoarei Cruci a Domnului nostru Iisus Hristos de la Manastirea Panaghia Ikosifinissa, cea mai veche manastire din Mitropolia de Drama. Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci va fi adus de o delegatie a Mitropoliei de Drama din Biserica Ortodoxa a Greciei, condusa de Inaltpreasfintitul Mitropolit Pavlos. Acest eveniment se inscrie in Anul Omagial al Crezului Ortodox si al Autocefaliei Romanesti.In anul 1992 un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci a fost adus in Romania, ajungand si la Iasi, de la Manastirea Xiropotamu din Muntele Athos, pe atunci Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, fiind Preafericitul Parinte Patriarh Daniel.In anul 2004, cu ocazia sarbatorii Sfintei Cuvioase Parascheva de la Iasi, a fost adus, pentru a doua oara, un fragment din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci de la Manastirea Panaghia Soumela din Mitropolia de Veria, Grecia, la initiativa si purtarea de grija a Mitropolitului Moldovei si Bucovinei de atunci, Patriarhul Bisericii Ortodoxe de astazi, Preafericitul Parinte Daniel. Delegatia Bisericii Ortodoxe din Grecia din Mitropolia de Veria a fost condusa de Inaltpreasfintitul Panteleimon, Mitropolit de Veria, Nausa si Kampania. Intre membrii delegatiei s-a aflat si staretul de atunci al Manastirii Panaghia Soumela care pe data de 19 noiembrie 2005 a fost intronizat Mitropolit de Drama si anume Inaltpreasfintitul Pavlos. Evenimentul a avut loc in anul dedicat Sfantului Voievod Ştefan cel Mare la comemorarea a 500 de ani de la mutarea sa la viata vesnica, stiuta fiind evlavia marelui voievod fata de Sfanta Cruce, cu ajutorul careia a biruit in luptele sale. Ziarul Lumina, referindu-se la acest eveniment, arata ca atunci s-a facut o expozitie de cruci la Sala Gotica de la Trei Ierarhi , unde credinciosii moldoveni, dar si pelerinii veniti din toata tara la Iasi s-au putut inchina si au putut admira diferite tipuri de cruci. Racla adusa in 2004 la Iasi are o valoare nu doar prin odorul pe care il are in interior, ci si o valoare istorica. Ea a fost daruita in 1390 de catre imparatul bizantin Manuil III Comnenul, Manastirii Panaghia Soumela si pe racla se putea citi actul de danie al imparatului: Aici se afla lemnul pe care Hristos a sfintit creatia. Emanuel, fiul lui Alexios, il ofera ca dar manastirii din muntele Mela .In continuare, Ziarul Lumina arata unde se mai gasesc fragmente din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci. Din cauza deselor asedii la care au fost supuse cele doua cetati ale Ierusalimului si Constantinopolului, multe fragmente din Cinstitul Lemn al Sfintei Crucii care se aflau in aceste orase s-au pierdut in timp. In primul caz, relicva ascunsa in 1009 in timpul persecutiilor califului Fatimid, redescoperita si reasezata in Biserica Sfantului Mormant in 1099 de cruciati, a cazut in 1187 in mainile lui Salladin, pe campul de batalie de la Hattin, unde fusese adusa de episcopul Betleemului, la porunca regelui Ierusalimului. In al doilea caz, fragmentul din Sfanta Cruce, pastrat in capela Pharos a Palatului imperial, impreuna cu celelalte relicve ale Patimilor, a fost achizitionat intre 1241 si 1242 de regele Frantei, Ludovic al IX-lea, de la imparatul latin de Constantinopol si depus in Sainte Chapelle in 1248, disparand in tulburarile din vremea Revolutiei Franceze (1789-1794). Astazi, fragmente din lemnul Sfintei Cruci se mai pastreaza in Biserica Sfantului Mormant din Ierusalim, la Roma, Venetia, Constantinopol, in Franta (Saint Sernin de Toulouse, Capela 'La Vraie-Croix' din Morbihan-Bretania, Anjou), Germania (Limburg an der Lahn), Belgia (Colegiul 'Sf. Cruce' din Ličge), Spania (Santo Toribio de Liébana). Cel mai mare fragment din Sfanta Cruce se afla la Manastirea Xiropotamou din Muntele Athos si a fost adus, in 1992, pentru cateva saptamani in tara noastra, spre inchinare.In acelasi articol al Ziarului Lumina aflam unde se gasesc fragmente din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci in Bucuresti. In Arhiepiscopia Bucurestilor sunt patru locuri in care credinciosii se pot inchina la Lemnul pe care Mantuitorul s-a jertfit. Fie ca au fost donate carmuitorilor tarii de catre manastiri din Grecia, ca semn de multumire pentru ajutorul primit din partea romanilor, fie ca au fost donate staretilor de la manastiri, mai multe particele din Sfanta Cruce au ramas si in bisericile din Romania. La Manastirea Caldarusani se pastreaza mai multe sfinte relicve de la diferiti sfinti, dar si o parte din Cinstitul lemn. De asemenea, o particica se afla si la Manastirea Ţiganesti din Ilfov, precum si una la Biserica 'Sfantul Vasile cel Mare' de pe Calea Victoriei din Capitala.La final, Ziarul Lumina prezinta istoria Cinstitului Lemn al Sfintei Cruci. Astfel, dupa moartea si Invierea Domnului, ucenicii Lui au ingropat lemnul crucii la poalele Golgotei. In alta parte se spune ca soldatii romani care L-au rastignit pe Iisus, dupa punerea in mormant, ar fi aruncat cele trei cruci intr-o cisterna sapata in piatra, din imediata apropiere a Golgotei, unde se colecta apa de ploaie necesara consumului orasului. Golgota ramasese un loc blestemat. Dupa trei secole, in anul 326, imparateasa Elena, mama imparatului Constantin cel Mare, a descoperit cele trei cruci de lemn. Crucea pe care fusese rastignit Mantuitorul a fost usor identificata, fiind singura care avea cuie batute in ea, fiindca cei doi talhari fusesera legati cu funii pe crucile lor. Pentru o mai buna verificare, crucea a fost asezata peste un mort, care a inviat si a rostit cuvinte de slava lui Dumnezeu. Sfanta Elena a trimis acasa, fiului ei Constantin, un fragment din lemnul Sfintei Cruci si doua cuie din cele in care fusese pironit Domnul, unul dintre ele fiind ulterior incastrat intr-o diadema. Crucea descoperita pe Golgota a fost pusa in Bazilica 'Sfanta Cruce' din Ierusalim, zidita de imparateasa. Tot acolo au mai fost depuse un cui si placa pe care Pilat pusese sa se scrie INRI. Inceputul cultului public si oficial al Crucii lui Iisus s-a petrecut in anul 335, cu ocazia sfintirii bisericii zidite de imparatul Constantin cel Mare, la propunerea imparatesei Elena, pe Golgota, locul Calvarului si al ingroparii Mantuitorului Iisus, cunoscuta ca Biserica a Sfantului Mormant, sau Martirion/Martyrium, iar mai tarziu Ad Crucem .Istoria Sfintei Cruci, de dupa, este insa una zbuciumata. Multe date nu concorda, fiind foarte greu de stabilit cu exactitate adevarul. Surse catolice sustin ca, dupa aproape trei veacuri, in anul 615, racla cu Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci a fost luata ca prada de razboi de catre persii care au invadat si au cucerit Ierusalimul. Dupa 14 ani, imparatul Heraclie al Bizantului a readus-o la Ierusalim, depunand-o, in anul 629, cu mare cinste, in Biserica Sfantului Mormant. La 14 septembrie 630, Patriarhul Zaharia a inaltat-o in vazul credinciosilor. In anii 634-635, lemnul Sfintei Cruci a fost adus de la Ierusalim la Constantinopol (si inapoi) intr-o procesiune solemna, a carei amintire s-a pastrat pana astazi in cultul bizantin al sarbatorii din 14 septembrie.Ulterior, fragmente din Sfanta Cruce au fost daruite sau cumparate, ajungand in mai multe locuri din lume, fiind expuse spre inchinarea credinciosilor.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 879

Id: 9770

Data: Oct 22, 2010

Imagine: