Dupa infiintarea seminariilor teologice si pana spre sfarsitul secolului al XIX-lea, cantaretii bisericesti din Eparhia Ramnicului-Noul Severin (Oltenia) au fost recrutati in mare parte din randurile elevilor seminaristi mai slabi la invatatura. Odata cu Legea clerului mirean, votata in 1893, care prevedea desfiintarea seminariilor de gradul I (cu patru clase), autoritatea bisericeasca a trebuit sa caute noi solutii pentru a se asigura si pe viitor bunul mers al vietii parohiale. Cu toate acestea, lipsa unor scoli speciale putea sa creeze anumite neajunsuri.In Oltenia, in preajma Razboiului de independenta (1877-1878), au fost infiintate trei scoli de cantareti bisericesti: la Craiova, la Turnu Severin si la Targu Jiu, cu o existenta efemera. Urmare a Legii clerului mirean din 1893, care prevedea obligativitatea infiintarii si sustinerii in comun de catre Stat si Biserica a unei scoli de cantareti bisericesti in fiecare eparhie, se infiinteaza in fiecare oras-resedinta de judet din dreapta Oltului, incepand cu 1894, cate o scoala pentru pregatirea viitorilor dascali bisericesti. In ordine cronologica, acestea au fost deschise la Turnu Severin, Ramnicu Valcea, Targu Jiu, Craiova si Caracal. In cele ce urmeaza ne vom ocupa de cea care a functionat in Craiova.O initiativa a episcopului Atanasie StoenescuLa 5 iulie 1876, episcopul Atanasie Stoenescu instiinta pe protopopul judetului Dolj, Ştefan Amzulescu (protoiereu intre anii 1871-1891), ca a luat hotararea infiintarii unei scoli de cantareti bisericesti la Craiova, numindu-l ca profesor pe Nicolae Calinescu, fost dascal de seminar in 1851-1854. De asemenea, ii aducea la cunostinta ca toti cantaretii din oras si de prin imprejurimi vor frecventa aceste cursuri, in caz contrar urmand sa fie amenintati cu pierderea postului de dascal bisericesc si a tuturor scutirilor de care se bucurau. Şcoala era deschisa si celor care, pe viitor, doreau sa devina cantareti bisericesti. De respectarea programei scolare era direct responsabil protopopul, iar la finalizarea cursurilor urmau sa fie eliberate diplome de absolvire. Desi amenintati cu pierderea locului de munca, multi dintre dascalii bisericesti ai Craiovei au refuzat sa participe la cursuri, asa dupa cum reiese dintr-o scrisoare datata 24 ianuarie 1878 si adresata protopopului de catre profesorul Nicolae Calinescu. Instiintat de aceasta realitate dureroasa, episcopul Atanasie cerea protopopului, la 2 octombrie 1878, sa acorde clementa absentilor si un nou termen de sase luni pentru deprinderea temeinica a cantarilor (arhiva Arhiepiscopiei Ramnicului, Dosarul 141/1876, ff. 1-2). Aceasta clementa va fi fost, probabil, si motivul pentru care scoala s-a desfiintat.Corpul didactic si regulamentul intern de functionareReinfiintata in 1896 si asezata intr-un local oferit gratuit de Prefectura judetului, scoala se intretinea prin cotizatiile platite de preotii si cantaretii din judetul Dolj. In 1899 era frecventata de 49 de elevi si avea doi profesori: Tache Ionescu - preda Cantari teoretice si practice, si Emanuel Zmeu - preda Tipic si Istorie bisericeasca (Sfanta Episcopie a Ramnicului-Noul Severin, Anuarul pe anul 1900). Celor doi li s-a alaturat in 1900 si George Stoenescu, maestru de lucru manual. In 1906, pentru cele trei clase existau trei maestri: preotul D. Lungulescu (dirigintele scolii), arhidiaconul Grigorie Nicolau de la Biserica Madona Dudu si I. Ilarian. Fiecare maestru preda toate materiile la clasa sa, urmand sistemul rotatiei, mai scrie in Anuarul pe anul 1900.In ceea ce priveste anul scolar, avem doua situatii interesante: pentru elevii (cantaretii) care veneau de la parohii din mediul rural, scoala incepea la 1 noiembrie si se termina la 1 aprilie, iar pentru cei care veneau de la parohii din mediul urban, scoala incepea la 15 septembrie si se termina la 15 iunie. Regulamentul scolar a fost atent elaborat la Craiova, fiind inaintat episcopului inca de la infiintarea scolii. Potrivit acestuia, Comitetul de administratie raspundea de admiterea elevilor. Durata de scolarizare era de trei ani si se facea potrivit programului mentionat mai sus.Planul de invatamant si situatia financiaraPentru cei care nu reuseau sa-si insuseasca temeinic cunostintele, absolvirea era amanata, ei urmand sa parcurga si un al patrulea an de studiu. Elevii trecuti de 40 de ani, care faceau dovada unei bune insusiri a cunostintelor, erau scutiti de prezenta la cursuri. Din 1905, cu aprobarea episcopului, puteau sa dea examenul pentru obtinerea diplomei de absolvent al scolii si cantaretii preparati in particular (dupa ce faceau si dovada achitarii unei taxe speciale). Aici, situatia financiara pare sa fi fost mai buna la inceput, din moment ce la sfarsitul anului 1896 se inregistra un excedent bugetar (chiar daca era de doar 11,5 lei), iar salariile profesorilor erau de 30 de lei lunar (de mentionat ca fiecare preot, cantaret si paracliser din Dolj era obligat sa plateasca o taxa de 5 lei pe an pentru a se asigura buna functionare a Şcolii de cantareti din Craiova). Totusi, statutul scolii a fost unul confuz, in 1903, intr-un raspuns la o reclamatie, Ministerul Cultelor atragand atentia ca pana in acel an nu stiuse de existenta ei; din acest motiv, autoritatile de la Bucuresti nu trimisesera nici o subventie, fapt confirmat si de episcopie. Urmarea: si la Craiova lipsurile financiare se vor resimti tot mai accentuat din moment ce, la 12 august 1906, protopopul atragea atentia ierarhului ca cei 10 de lei pe an pe care ii platea fiecare elev nu mai erau suficienti pentru buna functionare a institutiei, luandu-se in calcul chiar inchiderea ei. Ca alternativa era mentionata modificarea statutului scolii, adica transformarea ei intr-una particulara. In aceasta situatie, programa ramanea aceeasi, dar intretinerea asezamantului trecea in sarcina fiecarei parohii (nu a preotului), imbunatatindu-se astfel colectarea fondurilor. Şi aceasta scoala isi inceteaza existenta in 1916. La 25 noiembrie 1940 isi va redeschide portile, prin purtarea de grija a mitropolitului Nifon, iar dupa instalarea regimului comunist va fi reorganizata in seminar teologic.Dupa ce a functionat mai mult timp pe langa cele mai importante biserici din oras, scoala de cantareti craioveana a fost mutata la Manastirea Cosuna, fiind ulterior asimilata in cadrul Seminarului Teologic Sfantul Grigorie Teologul.(Articol publicat in Ziarul Lumina, Ediția de Oltenia, din 15 iulie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 871

Id: 32520

Data: Jul 15, 2013

Imagine: