]]>În perioada 3-5 iulie, Ziarul Lumina a organizat, la Mănăstirea „Sfânta Cruce” – Caraiman din Buşteni, colocviul de literatură creştină „Ridicat-am ochii mei la munţi – Repere ale liricii religioase româneşti”. Au participat poeţi şi critici literari din toată ţara. În deschidere, cuvântul de binecuvântare a fost rostit de Preasfinţitul Părinte Varlaam Ploieşteanul, episcop-vicar patriarhal, delegat al Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, după cum informează „Ziarul Lumina”. „Văd foarte multă poezie care se inspiră din Scriptură şi tradiţiile creştine ale poporului român. Există foarte multă poezie sacră, fie doxologică, psalmică, fie creată de poeţi care ajung la starea de beatitudine, de inspiraţie pentru a-L preamări pe Dumnezeu sub forma poeziei. Astfel, învăţătura creştină pătrunde mult mai uşor şi mai plăcut în sufletul oamenilor.” Preasfinţia Sa a mai vorbit şi despre „curajul nemaipomenit” al poeţilor religioşi din vremea comunismului, a căror operă a ajuns la public „fie pentru că cenzorii nu au văzut mesajul, fie pentru că ei au lăsat-o să treacă pentru că şi-au dat seama că poezia de inspiraţie religioasă era un lucru foarte necesar sufletului acestui popor”. Pr. Consilier Patriarhal Nicolae Dascălu, directorul Publicaţiilor Lumina, a subliniat faptul că acest colocviu stă sub semnul Psalmului 120 – „Ridicat-am ochii mei la munţi” - şi a vorbit despre „bucuria întâlnirii ce stă în prelungirea a ceea ce facem la suplimentul literar şi artistic al Ziarului Lumina”. Daniela Şontică, redactor-şef adjunct al Ziarului Lumina şi coordonator al suplimentului „Lumina literară şi artistică”, a făcut o scurtă prezentare a acestei publicaţii care apare lunar din aprilie 2014. Virgil Borcan, profesor de limba şi literatura franceză la Facultatea de Litere a Universităţii „Transilvania” din Braşov şi coordonator al cenaclului ce funcţionează la această facultate, a prezentat o comunicare cu titlul „Scurt traseu diacronic al poeziei religioase româneşti”. Pentru început, profesorul a vorbit despre antologia „Poezia religioasă românească”, realizată de Ion Buzaşi, pe care o consideră „un ice-berg al poeziei religioase româneşti”. El a propus ideea realizării unei cercetări a proporţiei de sacru ce există în operele literare de-a lungul timpului, şi a vorbit despre faptul că „poveştile primitive ale umanităţii sunt îmbibate de sacru; pe măsură ce trece timpul, cantitatea de sacru scade.” Lidia Popiţa-Stoicescu, redactor la radio „Trinitas”, unde realizează emisiunea „Lumină lină”, a vorbit despre „Poeţi români în căutarea lui Dumnezeu”. Doamna Popiţa-Stoicescu a observat că există trei modalităţi de manifestare a poeziei religioase: o încercare de a da o definiţie a lui Dumnezeu; o cale a Damascului – drumul de la negare la convertire; mărturisirea cuvântului revelat. Concluzia acestei comunicări a fost aceea că „poeţii, fie că neagă, fie că sunt teribilişti, liber cugetători sau atei, sunt într-o însetată căutare a lui Dumnezeu.” „Poezia ca instrument de cunoaştere mistică” este titlul prezentării susţinute de Carmelia Leonte, ce semnează atât cărţi de versuri, cât şi de proză. „Tema creştină este pe cât de generoasă, pe atât de restrictivă, pentru că există riscul de a se depăşi distanţa de la credinţa pură la declaraţia goală, fanfaroană. Orice poet autentic este religios, chiar dacă într-un mod neexplicit. Poezia este instrument de cunoaştere mistică”, a subliniat Carmelia Leonte. O scurtă trecere prin istoria poeziei religioase în vremea de după cel de al Doilea Război Mondial a realizat Emanuela Ilie, conferenţiar universitar, critic şi istoric literar, ce a prezentat lucrarea „Poezia religioasă înainte şi după 1989. Constrângeri, prejudecăţi, inerţii de receptare”. Conferenţiarul a vorbit despre situaţia în comunism a poetului A. E. Baconski, al cărui poem de inspiraţie biblică „La râul Vavilonului” a fost descifrat de către cenzură fiind drept o critică la adresa regimului. Paul Aretzu, scriitor şi profesor de limba şi literatura română, a susţinut o comunicare cu tema „Rolul creaţiei literare în creştinism”, în care a subliniat „necesitatea unei întoarceri de fineţe către literatura veche”. Concluzia sa este că „religia şi literatura au funcţionat sincretic”. „Valori psalmice în poezia populară românească” s-a intitulat lucrarea prezentată de poetul Florin Dochia. El a arătat că „o lectură a psalmilor traduşi de Dosoftei ne aruncă spre folclor” şi că a existat un schimb reciproc între planul folcloric şi cel religios. Florin Caragiu a vorbit despre „Poezie şi iconicitate”, lucrare dedicată memoriei surorii sale, Carmen Caragiu, şi a subliniat „existenţa fundamentelor religioase ale culturii.” A fost prezent la colocviu şi părintele profesor Gheorghe Holbea, prodecan la Facultatea de Teologie din Bucureşti, care conduce un cenaclu literar la această facultate, unde vin atât studenţi teologi, cât şi studenţi de la alte facultăţi. Părintele a citit câteva creaţii ale poetului Daniel Turcea, plecat la Domnul la 33 de ani. În partea a doua a zilei de 4 iulie, au susţinut recitaluri de poezie autorii: pr. Nicolae Stoia, Elena Dulgheru, Diana Caragiu, Monica Manolachi, Adriana Bulz, Florentina Loredana Dalian, Daniela Şontică, Paul Aretzu, Lidia Popiţa-Stoicescu, Carmelia Leonte, Simona Dumitrache, Daniel Drăgan, Florin Caragiu, Florin Dochia, Codruţ Radi, Laurenţiu-Ciprian Tudor, Sorin Lucaci, Eugenia Ţarălungă, Emil-Iulian Sude. Duminică, scriitorii au participat la Sfânta Liturghie. Întâlnirea poeţilor la Mănăstirea „Sfânta Cruce” din Buşteni a fost şi prilej pentru a crea împreună o poezie, la care fiecare dintre cei prezenţi a contribuit cu câte un vers. Iată ultimele versuri ale acestei creaţii: „Atât rămâne din noi: cât suntem întâlnire, comuniune, pe calea inimii cu Dumnezeu şi cu oamenii/ De din jos de foarte sus, dusu-ne-am şi ne-am fost spus”.

Download: Click for download attached file: Colocviu de literatura crestina organizat de Ziarul Lumina

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 681

Id: 53498

Data: Jul 6, 2015

Imagine: