La Ploiesti s-a oficiat astazi, 30 iunie 2011, slujba de pomenire a marelui compozitor Paul Constantinescu. Inconjurat de un sobor de preoti, parintele protoiereu Ştefan Musat a savarsit slujba parastasului, dupa care au fost luari de cuvant, in care s-a ilustrat viata si bogata activitate in plan cultural a marelui Paul Constantinescu, iar la final au fost depuse flori la bustul marelui artist ridicat in curtea muzeului care ii poarta numele, dupa cum ne-a relatat parintele Ştefan Musat, Protopopul Protoieriei Ploiesti.Paul Constantinescu se afla printre personalitațile de excepție ale științei culturii și artei romanești - care s-au nascut, ori au trait și creat pe stravechile meleaguri ale Prahovei – fiind un maestru emerit al artei, membru corespondent al Academiei Romane si Cetațean de Onoare post-mortem al Municipiului Ploiești.A vazut lumina zilei, in Municipiul Ploiești, la 30 iunie 1909, intr-o familie de intelectuali. Tatal-Alexandru Constantinescu, farmacist-veteran din primul razboi mondial, iar mama, Ana Constantinescu - institutoare, distinsa de primul rege al Romaniei, Carol I, cu doua importante decorații.Viitorul muzician a urmat școala primara in orașul natal și cursurile vestitului Liceu Sfinții Petru și Pavel din localitate.Pregatirea muzicala insușita in timpul studiilor secundare - grație renumitului profesor de muzica, compozitor și dirijor Ioan Cristu Danielescu - , au fost continuate, cu brio, intre anii 1928-1933, la Conservatorul Regal de Muzica și Arta Dramatica din capitala, beneficiind de indrumarea unor mari maeștri ai muzicii și pedagogiei muzicale romanești din acea vreme: Acad. Mihail Jora, Dimitrie Cuclin, Constantin Brailoiu, George Breazul, Alfonso Castaldi, Faust Nicolescu, Ștefan Popescu ș.a. In perioada1933-1935, a urmat cursuri de perfecționare la prestigiosul Conservator de Muzica din Viena.La revenirea in țara, timp de peste 30 de ani, Paul Constantinescu s-a afirmat rapid și puternic in viața muzicala romaneasca și de peste hotare, in tripla calitate:compozitor, dirijor și profesor universitar la Academia de Muzica Religioasa(1937-1941) și din acest an și pana la trecerea prematura și fulgeratoare la cele vesnice (20.12.1963), la Conservatorul de Muzica din București-astazi Universitatea Naționala de Muzica.Opera sa in domeniul creației muzicale, cuprinde peste 60 de opusuri de referința din aproape toate genurile muzicii romanești: muzica de opera, muzica simfonica, muzica vocal-simfonica, muzica concertanta, muzica de camera, muzica pentru voce și pian, muzica corala și muzica de film. Majoritatea dintre lucrarile scrise au fost prezentate, in prima audiție, de catre cele doua prestigioase instituții muzicale de concert din capitala Filarmonica George Enescu și Orchestra Naționala Radio, sub cele mai autorizate baghete ale vremii: George Georgescu, Ionel Perlea, Constantin Silvestri.Au intrat definitiv in repertoriul național și internațional opera: O noapte furtunoasa, Concertul pentru orchestra de coarde, Concertele pentru vioara, pian, violoncel, harpa și cu deosebire Triplul concert pentru vioara, violoncel, pian și orchestra, Toccata pentru pian - care a facut inconjurul lumii, liedul Gornistul, poemul coral Miorița, muzica pentru cele 17 filme de lung și scurt metraj și nu in ultimul rand, cele doua celebre oratorii: Oratoriul Bizantin de Paști Patimile și Invierea Domnului și Oratoriul Bizantin de Craciun Nașterea Domnului.Intreaga creație a ilustrului muzician este solid construita pe doi principali piloni: creația populara-incepand cu cele mai vechi forme și genuri muzicale (bocet, balada, doina, cantecul modern propriu-zis și excepționalul melos bizantin de tradiție seculara).Cele doua capodopere Oratoriul Bizantin de Paști și Oratoriul Bizantin de Craciun au fost precedate de remarcabile lucrari inspirate din muzica bizantina și de tradiție bizantina: Doua studii in stil bizantin pentru viola și violoncel(1929), Variațiuni libere asupra unei melodii bizantine din sec. al XIII-lea pentru violoncel și orchestra (1939,1951), Sonata bizantina pentru violoncel solo și Liturghia in stil psaltic-scrisa in anul 1936, lucrare distinsa cu premiul de creație al Patriarhiei romane in anul 1938.Oratoriul Bizantin de Paști – inițial in trei parți - pe texte muzicale bizantine din sec al XIII-lea, reconstituite, traduse și randuite de parintele bizantinolog Ioan D. Petrescu, a fost prezentat, in prima audiție absoluta, in seara zilei de 3 martie 1946, pe scena Ateneului Roman, sub bagheta celui mai mare dirijor roman, George Enescu. Și-au dat concursul Orchestra Filarmonicii bucureștene și Corul Romania pregatit de dirijorul și compozitorul Nicolae Lungu și soliștii Nela Dimitriu, Ioan D. Petrescu, basul Nicolae Secareanu, Valentin Teodorian, Elisabeta Moldoveanu și Marietta Cartiș. Prezent la acest eveniment muzical, P.F. Patriarh Nicodim a trimis o scrisoare filarmonicii din capitala menționand printre altele: Ați savarșit o fapta de mare insemnatate in domeniul artei, iar scriitorul Gala Galaction nota: O cununa noua de știința, de arta, de generozitate și de glorie.Aceasta lucrare excepționala - cu care muzica romaneasca pașea pe poarta cea mare a universalitații a fost refacuta de compozitor in anul 1948, adaugandu-i-se și partea a IV-a , Invierea Domnului.Cea de-a doua lucrare de acest gen, Oratoriul Bizantin de Craciun Nașterea Domnului a fost prezentata publicului in prima audiție in ziua de 21.12.1947 sub bagheta dirijorului Constantin Silvestri, protagoniști: filarmonica din București și Corul Romania pregatit de dirijorul Nicolae Lungu. Soliști: Valentina Crețoiu, Nela Dimitriu, Aurel Alexandrescu și basul Nicolae Secareanu.Opera nemuritorului compozitor Paul Constantinescu face parte din patrimoniul muzicii romanești, al culturii romane și datoria noastra sacra este aceea de a nu uita pe acest muzician de geniu. El trebuie cinstit și prețuit de toate generațiile de romani și de alte neamuri ale pamantului acum și oricat, aici și oriunde.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1014

Id: 14830

Data: Jun 30, 2011

Imagine: