]]>În acest an se împlinesc 64 de ani de la Rusaliile negre, când peste 40.000 de mii de bănăţeni au fost deportaţi în Bărăgan în noaptea de 18 spre 19 iunie 1951. Cu acest prilej, la 13 iunie, la Monumentul Deportării din Parcul Justiţiei de la Timişoara a avut loc ceremonia de comemorare a celor deportaţi, victime nevinovate ale regimului comunist. Au luat parte la momentul solemn IPS Ioan, Mitropolitul Banatului, clerici de la catedrala mitropolitană şi din parohiile din Timişoara, oficialităţi locale, membrii ai Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, deportaţi veniţi din toate colţurile ţării, în special din Judeţul Timiş şi timişoreni. Slujba parastasului a fost oficiată de către Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, alături de un sobor de preoţi, care s-au rugat împreună cu toţi cei prezenţi pentru sufletele tuturor deportaţilor ce s-au mutat la Domnul şi au trecut prin încercări grele în timpul deportărilor în Câmpia Bărăganului, apoi au fost depuse jerbe de flori la Monumentul Deportaţilor pentru a le păstra vie memoria. Moderatorul evenimentului a fost Petru Mirciov, preşedintele Asociaţiei Foştilor Deportaţi în Bărăgan, care consideră deportarea în Bărăgan, o filă de istorie pe nedrept uitată. La eveniment a fost prezent şi scriitorul Viorel Marineasa, autor al mai multor volume despre deportare din care amintim Rusalii 1951, lucrare ce vorbeşte despre suferinţa demnă a acelor oameni nevinovaţi, majoritatea ţărani bănăţeni, carte ce se constituie o mărturie vie pentru generaţiile viitoare. Deportările în Bărăgan a avut ca scop relocarea forţată a populaţia care locuia pe o rază de aproximativ 25 km de graniţa cu Iugoslavia, din judeţele Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi în Câmpia Bărăganului. În contextul încordării relaţiilor dintre România şi Iugoslavia, exclusă în 1948 din Comintern, graniţa dintre cele două ţări a devenit o zonă sensibilă pentru comuniştii aflaţi la putere. Etniile din Banat erau considerate „elemente cu un factor ridicat de risc”. Deportările din Banat reprezintă un proiect amplu de epurare socială realizat de regimul comunist din perioada Gheorghiu Dej, aflat în plină dominaţie sovietică. În urma unui plan au fost scoşi din casele lor, fără niciun anunţ prealabil, peste 44 000 oameni începând cu femeile, bărbaţii apţi de muncă şi continuând cu familiile lor. După un drum de 2 săptămâni, închişi în vagoane, deportaţii au ajuns în gările din Bărăgan, de unde camioanele i-au purtat la cele 18 puncte diferite din Câmpia Bărăganului. Lăsaţi sub cerul liber, şi-au pregătit bordeie sub pământ, iar în anii ce au urmat şi-au construit case şi au desţelenit pământurile. Peste cinci ani, în anul 1956 - unii din deportaţi - pentru că mulţi şi-au găsit sfârşitul în acele locuri aride, s-au întors la casele lor, pe care le-au găsit ocupate de profitorii regimului comunist, şi pentru a doua oară au fost obligaţi să ia viaţa de la capăt. În 1990, la Timişoara a fost înfiinţată Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan, din Timişoara, împreună cu Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, din Turnu-Severin şi-au asumat rolul de păstra vie memoria deportării prin editare de cărţi, arhivare de documente, ridicare de monumente şi organizarea periodică de simpozioane şi comemorări. În anul 1996, la împlinirea a 45 de ani de la deportare, Asociaţia Foştilor Deportaţi în Bărăgan a ridicat Monumentul Deportării, amplasat în Parcul Justiţiei din Timişoara.

Download: Click for download attached file: Comemorarea deportatilor din Baragan, la Timisoara

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 671

Id: 52791

Data: Jun 16, 2015

Imagine: