Dupa ce Adunarea parohiala electorala din fiecare parohie si-a ales (duminica, 12 sau 19 ianuarie) cele doua or­ga­nisme executive, Consiliul parohial si Comitetul parohial, pentru un mandat de patru ani, în duminicile imediat urmatoare, fiecare preot paroh trebuie sa întruneasca aceste doua organisme în sedinte de constituire, mai întâi Consiliul parohial (19 sau 26 ianuarie), apoi Comitetul parohial (26 ianuarie sau 2 februarie), informeaza “Ziarul Lumina”. Cu sedinta de constituire a Comitetului parohial, în care este ales biroul de conducere si sunt desemnati coordonatorii serviciilor, se încheie etapa de la nivel parohial a alegerilor programate pentru prima jumatate a anului 2014 în Patriarhia Româna.Comitetul parohial, cel de-al doilea organism executiv de la nivelul parohiei, este subordonat Consiliului parohial. La fel ca si în cazul Consiliului parohial, „membrii Comitetului parohial sunt alesi de Adunarea parohiala dintre membrii ei. Comitetul parohial are un numar dublu de membri fata de cel al Consiliului parohial“ (art. 66 al. 1 din Statut). Desi Statutul pentru organizarea si functionarea Bisericii Ortodoxe Române nu specifica, Regulamentul pentru alegerea, functionarea si dizolvarea organelor deliberative si executive în parohiile, protopopiatele si e­par­hiile din Patriarhia Româ­na este cel care lamureste faptul ca numarul membrilor Comite­tu­lui pa­rohial se raporteaza, prin dublare, la numarul membrilor alesi ai Consiliului parohial, fara a-i lua în calcul si pe membrii de drept ai Consiliului (sluji­to­rii activi, preoti si diaconi, si primul cântaret); prin urmare, Co­mitetul parohial va avea un nu­­mar de 14, 18 sau 24 de membri alesi (art. 22 al. 2 din Regu­la­ment). Membrilor alesi li se adauga preotul paroh, ca pre­sedin­te de drept; de altfel, preotul paroh este presedintele de drept al tuturor organismelor pa­rohiale.În acest an electoral, la opt zile dupa ce s-a constituit Con­si­liul parohial, tot în zi de dumi­nica (fie 26.01, fie 2.02, potrivit calendarului stabilit de Sfântul Sinod), preotul paroh întruneste si Comitetul parohial în sedinta de constituire (art. 25 din Regu­lament). Spre deosebire de consi­lierii parohiali, membrii Co­mitetului parohial nu au de depus nici un juramânt. Desi nici Statutul, nici Regulamentul nu prevad, aceasta prima se­dinta a comitetului, la început de mandat, convocata într-o zi de duminica, ar trebui sa se des­fasoare tot în biserica, la fel ca si sedinta de constituire a Con­si­liului parohial.În sedinta de constituire va fi desemnat biroul de conducere al Comitetului parohial. Din biroul de conducere, care are menirea de a-l sprijini pe preotul paroh, fac parte: un coordonator de programe (sau coordonator general al comitetului), un secretar si un casier (art. 66 al. 3 din Statut). Desemnarea unui casier este absolut necesara în cazul în care Co­mitetul parohial are prevede­ri si evidenta gestionara proprie în cadrul bugetului parohial. În acest caz, va fi absolut necesara si desemnarea, de catre Con­si­liul parohial, a doi cenzori, „pentru controlul financiar al Co­mi­tetului parohial“ (art. 61 al. 1 lit. e; 66 al. 4 din Statut).Tot în sedinta de constituire ar trebui desemnati si coordonatori pentru fiecare dintre cele cinci servicii ale comitetului: social, misionar, cultural, pentru tineret si administrativ-gospo­daresc (art. 67 din Statut); apoi, ca în cazul oricarui organism în cadrul caruia sunt constituite comisii sau servicii, membrii alesi ai Comitetului parohial vor fi repartizati, în functie de specializare, înclinatii si afinitati, pe cele cinci servicii.De retinut este faptul ca în Statutul B.O.R., atunci când se prezinta alcatuirea Comitetului parohial, se enunta si „principiul voluntariatului“ (art. 66 al. 2). Cu alte cuvinte, nu exista nici un impediment ca alte „persoane majore ale comunitatii parohiale“ sa fie solicitate a se ala­tura celor 14, 18 sau 24 de membri alesi ai Comitetului pa­rohial; mai cu seama în cadrul serviciilor. Eficienta serviciilor comitetului ar fi, cu siguranta, sporita prin adaugarea unor volun­tari specialisti sau înclinati catre diferite domenii. În acest sens, în serviciul social ar trebui cooptati enoriasii care lucreaza în domeniul asistentei sociale, precum si cadrele medicale; în serviciile cultural si pentru tineret, cadrele didactice si în ge­neral persoanele care-si des­fa­soara activitatea în sfera culturii, stiintei si educatiei; în serviciul misionar, enoriasii cu vocatie pentru pelerinaje, procesiuni si pentru marturisirea credintei ortodoxe, prin fapta si cuvânt; iar în serviciul administrativ-gospodaresc, cum o arata clar denumirea, enoriasii cu cel mai dezvoltat simt gospodaresc: care stiu sa construiasca, sa repare, sa înfrumuseteze si sa pastreze bunurile bisericesti, cu constiinta ca cele mai multe dintre acestea nu sunt bunuri obis­nuite, ci bunuri sacre, menite sa ne ajute sa ne desprindem de prea multele griji ale vietii de zi cu zi si sa privim, pasind cu în­cre­dere, spre Împaratia lui Dum­nezeu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1809

Id: 37750

Data: Jan 29, 2014

Imagine: