Preafericitul Parinte Patriarh Daniel a pus astazi, 18 aprilie, piatra de temelie pentru viitoarea Catedrala episcopala a Episcopiei Ortodoxe Romane a Spaniei si Portugaliei, din Madrid. Cu aceasta ocazie Preafericirea Sa a rostit urmatorul cuvant:Pamant sfintit pentru a se uni cu CerulInaltpreasfintiile Voastre,Preasfintiile Voastre,Stimate Domnule Ambasador,Stimati membri ai Corpului Diplomatic,Stimate autoritati locale,Preacucernici si Preacuviosi Parinti,Iubiti credinciosi si credincioase,Hristos a inviat !Slujba punerii temeliei noii biserici este un eveniment mare si sfant prin care cerem binecuvantarea si ajutorul lui Dumnezeu pentru edificarea unui locas de cult. Ea este marturia credintei vii si jertfelnice a comunitatilor de romani ortodocsi care traiesc si muncesc in aceasta tara. Este dovada dorintei romanilor de aici de a avea propriul locas de cult, in care sa se roage, sa multumeasca si sa primeasca harul lui Dumnezeu care vine din intalnirea cu El. Iar biserica noua pe care dorim s-o oferim Mantuitorului Iisus Hristos ca ofranda a credintei, a harniciei, a intelepciunii, a priceperii si a darniciei noastre va fi semn de binecuvantare asupra comunitatii respective si asupra orasului Madrid in care se va construi aceasta biserica.Biserica nu este doar casa noastra, ci mai ales casa Domnului, in care este prezent si lucreaza Dumnezeu Cel in Treime laudat. Acest adevar a fost exprimat foarte plastic de marele ganditor crestin Origen, in secolul al II-lea al erei crestine, cand a spus: Biserica este plina de Treime , iar participarea la viata Bisericii este comuniune de iubire si viata cu Sfanta Treime. Dupa Sfantul Grigorie de Nyssa, totul in Biserica este plin de Hristos Cel Rastignit si Inviat, deoarece Cel ce priveste spre Biserica priveste spre Hristos Care Se zideste si Se mareste pe Sine Insusi prin adaugarea celor ce se mantuiesc (Omilia 13 la Cantarea Cantarilor). De aceea, Sfantul Apostol Pavel il invata pe ucenicul sau Timotei cum trebuie sa se poarte in casa lui Dumnezeu, care este Biserica Dumnezeului celui viu, stalp si temelie a adevarului (cf. I Timotei 3, 15). Din aceasta intelegem ca Dumnezeu este pretutindeni prezent, dar in modul cel mai intens este prezent in biserica sau casa Sa, in care vede, asculta, dialogheaza cu cei ce Il cheama in rugaciune si lucreaza toate cele ale indumnezeirii noastre. Biserica este templul lui Dumnezeu, locasul sfant, casa a rugaciunii (...) cerul pe pamant, in care locuieste Dumnezeul Cel ceresc , cum spunea Patriarhul Gherman al Constantinopolului. (PG 98, 384 ; citat de P. Staniloae, in Spiritualitate si comuniune in Liturghia ortodoxa, ed. I.B.M.B.O.R, 2004, p. 56) Noi cinstim, deci, spatiul sacru al bisericii si ne inchinam in fata locasului de cult, nu pentru ca ar fi o realizare arhitectonica de exceptie sau rodul unei inspiratii, fie ea exceptionale a constructorului, ci pentru ca in ea este prezent si lucrator Insusi Dumnezeu, care o sfinteste si o curateste ca s-o infatiseze Siesi, Biserica slavita, neavand pata sau zbarcitura, ori altceva de acest fel, ci ca sa fie sfanta si fara de prihana (cf. Efeseni 5, 23). Prin sfintirea locului noii biserici, se circumscrie, asadar, un spatiu sacru al comuniunii dintre om si Dumnezeu, dintre cer si pamant, ca loc pentru casa lui Dumnezeu si poarta Cerului (cf. Facere 28, 17). Prin aceasta poarta a cerului intra in mod tainic Hristos-Imparatul Slavei in biserica Sa in care este mereu prezent prin Sfintele Taine savarsite aici si daruieste celor ce se roaga darurile Sale ceresti.In slujba punerii pietrei de temelie a bisericii, piatra insemnata cu semnul sfintei cruci, se arata, de altfel, ca s-a pus temelie acestui locas de cult pe Insusi Hristos Cel Rastignit si Inviat, Piatra cea din capul unghiului (cf. Efeseni 2, 20), Capul Bisericii si Mantuitorul ei (cf. Efeseni 5, 23).In acest sens, Sfintii Parinti ai Bisericii au subliniat constant legatura dintre Biserica in calitate de locas de cult si Biserica inteleasa ca Trup al lui Hristos. In cortul ridicat de Moise pe Muntele Sinai, ei au vazut, astfel, atat imaginea sacra a locasului bisericesc, cat si modelul comuniunii tuturor in Hristos. Aceasta arata ca intre cele doua exista o legatura profunda. Adunati in biserica, ne adunam in Hristos, in comuniunea de iubire a Preasfintei Tremi. De altfel, in gandirea Sfantului Apostol Pavel, a se aduna in biserica inseamna celebrarea Euharistiei, impartasirea cu Insusi Trupul si Sangele Domnului (cf. I Corinteni 11, 18). Aceasta arata unitatea credinciosilor intr-un loc anume, care materializeaza si face vizibila unitatea lor in Trupul lui Hristos. Prin participarea, in biserica, la Sfanta Euharistie devenim un singur Trup cu Hristos, Trupul Sau mistic, adica Biserica: Paharul binecuvantarii, pe care-l binecuvantam, nu este, oare, impartasirea (comuniunea) cu sangele lui Hristos? Painea pe care o frangem nu este, oare, impartasirea (comuniunea) cu trupul lui Hristos? Ca o paine, un trup, suntem cei multi; caci toti ne impartasim dintr-o paine (cf. I Corinteni 10, 16-17).Intrand in spatiul sacru al bisericii, participand la slujbele si Sfintele Taine savarsite in ea, impartasindu-se cu Trupul si Sangele Domnului, credinciosii se intalnesc in acelasi Hristos, depasind despartirile dintre ei. Este o comuniune sincronica intre credinciosii diferitelor comunitati, dar si una diacronica care leaga generatiile intre ele. Asa cum frumos spune Parintele Dumitru Staniloae: Toti credinciosii din toate locasurile bisericesti se intalnesc cu Hristos Cel permanent jertfit si se impartasesc de El, depasind timpul si spatiul variat in care se impartasesc. Propriu-zis, aceasta depasire a spatiului si timpului nu este o uitare de viata noastra in spatiu si timp, ci ridicarea ei in planul netrecator si deschis universalului. Responsabilitatile noastre impuse de timpul si de spatiul propriu al nostru si implinite sau neimplinite in ele devin responsabilitati cu repercusiuni eterne si pentru toti ( Biserica in sensul de locas si de larga comuniune in Hristos , in rev. Ortodoxia, nr. 3/1982, p. 343-344) . Asa cum Hristos-Domnul a ridicat dincolo de timp si spatiu, urmele sau amintirile jerfei Sale pe cruce, asa vom ridica si noi, imprimate in fiintele noastre, urmarile vietii noastre.Prezenta unui locas de cult ortodox romanesc in Spania este, astfel, deodata semn al identitatii si al deschiderii, al diversitatii si al comuniunii. Al identitatii noastre nationale si a deschiderii nostre europene, al diversitatii traditiei si al comuniunii in credinta. Ea va constitui un reper spiritual stabil si sigur pentru toti romanii care traiesc aici intr-un context socio-cultural diferit de cel de acasa, ajutandu-i, in acelasi timp, sa suporte mai usor consecintele departarii de tara natala si sa se integreze mai usor in tara adoptiva. Prin intrarea in casa Domnului, prin inchinarea la icoane, prin participarea la sfintele slujbe, prin dialogul cu Dumnezeu, credinciosul se sfinteste. Se sfinteste si, la randul sau, credinciosul sfinteste intreaga creatie. Caci biserica - locas are rolul de a permanentiza harul lui Dumnezeu in viata omului iar oamenii credinciosi simt cum in acest spatiu devin impreuna cetateni cu sfintii si casnici ai lui Dumnezeu (cf. Efeseni 2, 19).Dupa cuvintele Sfantului Irineu de Lyon, Biserica a fost sadita in lume ca un paradis fiind centrul liturgic al creatiei, deoarece creatia intreaga, universul sau cosmosul, se sfinteste prin Biserica. Duhul Sfant - Sfintitorul, este Cel ce transforma creatia in Biserica, intregul univers participand, prin Biserica, la pelerinajul umanitatii de la moarte la viata si de pe pamant la cer (Canonul Invierii). Biserica integreaza deci intreaga diversitate a frumusetii lumii in vocatia de indumnezeire a omului. De aceea, chiar biserica in sensul de locas de inchinare exprima sensul lumii, redandu-i acesteia transparenta si deschizand-o catre taina, dupa cum spune Olivier Clément. In ea gasim frumusetea iubirii si bunatatii dumnezeiesti care se impartaseste celor ce indraznesc sa intre in intimitatea prezentei Sale iubitoare.De aceea, si rugaciunile citite la punerea temeliei noii biserici sunt rugaciuni prin care cerem ajutorul si binecuvantarea lui Dumnezeu pentru a putea duce la bun sfarsit lucrarea de zidire a acestui locas de cult. Cantand impreuna cu psalmistul: De n-ar zidi Domnul casa, in zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar pazi Domnul cetatea, in zadar ar priveghea cel ce o pazeste (Psalmul 126, 1), noi recunoastem ca tot ceea ce avem, inclusiv sansa de a construi o noua biserica, vine de la Dumnezeu Milostivul, Izvorul tuturor bunatatilor. In aceasta lume secularizata, extrem de egoista si de materialista, marcata cel mai adesea de indiferentism spiritual, este din ce in ce mai greu sa vezi in daruri pe Daruitor, in cele ce ne inconjoara pe Cel ce ni le daruieste. Or, prin rugaciunile adresate lui Dumnezeu, inclusiv in cadrul slujbei punerii pietrei de temelie a bisericii, noi constientizam si afirmam ca lumea este dar de la Dumnezeu, mijloc al comuniunii cu El si nu spatiu al urii sau al manifestarii lacomiei egoiste. Ne-am rugat astazi impreuna ca Duhul Sfant sa vina si sa binecuvinteze inceputul acestei frumoase lucrari. Felicitam cu acest prilej pe Preasfintitul Parinte Episcop Timotei, al Episcopiei Ortodoxe Romane a Spaniei si Portugaliei, pe parintele paroh Teofil Moldovan, consiliul parohial si toata comunitatea ortodoxa romaneasca din Madrid, harnica si misionara, luminata de evlavie crestina si simtire romaneasca, pe toti ctitorii si ajutatorii viitorului lacas de cult, precum si pe toti clericii si credinciosii prezenti la acest eveniment sfant si solemn de spiritualitate si demnitate crestina. Ne bucuram sa putem spune ca, iata, la mai putin de trei ani de la infiintarea Episcopiei Ortodoxe Romane din Peninsula Iberica, numarul parohiilor de aici s-a dublat, semn al marii dumneavoastra evlavii si al dorintei de a avea in fiecare comunitate de romani un preot si o parohie ortodoxa. De asemenea, stim ca sunt si alte parohii care se pregatesc sa inalte cate un locas de cult spre slava lui Dumnezeu (Alcala de Henares, Barcelona, Roquetas del Mar, Guadalajara, Alcasar de San Juan, Calatayud, Figueras, Castelion etc.). Acestea toate dau marturie despre faptul ca romanii crestin ortodocsi sunt statornici in credinta si iubesc Biserica stramoseasca iar preotii nostri isi fac pe deplin datoria.Desigur, toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile fara ajutorul si sprijinul constant al Bisericii Romano-Catolice din Spania care a fost sensibila la nevoile comunitatilor de romani si care ne-a ajutat mult punand la dispozitia parohiilor noastre de aici locasuri de cult in care sa ne putem aduna si oficia slujbe ortodoxe.Totodata, dorim sa multumim autoritatilor locale madrilene, catre Primaria Madridului care a a concesionat acest teren parohiei ortodoxe romane de la Madrid, precum si catre Corpul Diplomatic Roman care a inteles rolul deosebit al Bisericii Ortodoxe Romane in viata sutelor de mii de romani care traiesc in aceasta parte a Europei.Rugam pe Hristos-Domnul, Cel Rastignit si Inviat, sa va ocroteasca, sa va daruiasca ajutor sfant si buna sporire in importanta lucrare de construire a Catedralei episcopale ortodoxe romane din Madrid, marturie peste veacuri a credintei si jertfelniciei tuturor inchinatorilor si binefacatorilor ei.Intrucat ziua de astazi, 18 aprilie 2010, a fost decretata zi de doliu national in Romania pentru memoria victimelor accidentului de avion din Rusia, intre care s-a numarat Excelenta Sa domnul Lech Kaczynski, presedintele Poloniei, alti demnitari polonezi, inclusiv clerici ortodocsi, gandurile noastre de compasiune se indreapta catre poporul polonez, greu incercat de tragedia produsa la Smolensk. In aceste momente de durere si tristete, exprimam intregii natiuni poloneze - in numele ierarhilor, clerului si credinciosilor Bisericii Ortodoxe Romane – sincerele noastre condoleante si rugam pe Hristos Domnul, Cel inviat din morti, sa odihneasca in pace sufletele celor care au decedat si sa mangaie familiile celor care și-au pierdut, intr-un mod atat de tragic, pe cei apropiati.†DANIELPatriarhul Bisericii Ortodoxe Romane

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 670

Id: 5764

Data: Apr 18, 2010

Imagine: