Deniile sunt slujbe specifice Postului Mare. Cuvântul Denie provine din cuvântul vdenia si înseamna slujba Utreniei savârsita seara, fara a fi însa unita cu Vecernia si cu Litia, ca în cazul Privegherii din ajunul duminicilor, a sarbatorilor împaratesti si a sfintilor cu priveghere. Denia, ca slujba de dimineata savârsita seara, are ca scop transformarea întunericului serii în lumina liturgica, ca simbol al trecerii sufletului, prin rugaciune, pocainta si postire, de la întunericul pacatului la lumina vietuirii sfinte potrivit Evangheliei lui Hristos.Deniile sunt (…) o forma de priveghere prelungita a zilei, ca umplere a serii cu lumina duhovniceasca a rugaciunii si a cântarii. Cu alte cuvinte, denia face ca seara sa fie ziua si lumina de priveghere. […] Ele contin multa lumina si multa hrana duhovniceasca pentru urcusul interior al sufletului spre marea si sfânta sarbatoare a Învierii Domnului. Deniile nu sunt doar slujbe de dimineata savârsite seara, pâna târziu în noapte, ci scopul lor principal este ca, prin rugaciune si cântare, prin citirea Sfintei Scripturi si meditatie, prin pocainta si post, sa alungam din suflet întunericul pacatelor si sa ne umplem de lumina cea tainica si nevazuta, dar reala si simtita ca bucurie, a prezentei iubitoare a lui Hristos în noi si în cei care se roaga împreuna cu Biserica Sa. În Sfântul si Marele Post al Pastilor, Deniile sunt savârsite în zilele de miercuri si vineri seara din Saptamâna a cincea, precum si în toata Saptamâna Sfintelor Patimi. Rânduiala slujbei Deniei din Sfânta si Marea Vineri, care este savârsita joi seara si în care sunt citite cele doisprezece Evanghelii despre Patimirile Domnului, este specifica Bisericii Ortodoxe Române. La Denia din Sfânta si Marea Sâmbata, savârsita vineri seara, în Biserica Ortodoxa se cânta Prohodul Domnului.Deniile din Saptamâna PatimilorDeniile din Saptamâna Sfintelor Patimi sau Patimiri ale Domnului nostru Iisus Hristos au în centrul lor taina suferintelor sufletesti si trupesti ale Mântuitorului ca urmare a pacatelor oamenilor, aratate în invidie si ura, lacomie si tradare, frica prea mare si lipsa de fidelitate, etc. Pe de alta parte slujbele deniilor arata si puterea pocaintei.Cântarea: „Iata, Mirele vine la miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind…”, precum si cântarea: „Camara Ta, Mântuitorul meu, o vad împodobita si îmbracaminte nu am ca sa intru într-însa…”, exprima cel mai intens tensiunea dintre pocainta si iertare, dintre priveghere si asteptarea bucuriei învierii si a întâlnirii cu Hristos. Odinioara, mai ales la sate, lumânarea de ceara curata aprinsa de credinciosi în biserica, la deniile din Saptamâna Patimilor, era la sfârsit purtata în mâna pâna acasa, ca arvuna a luminii învierii, ca semn ca rostul si folosul slujbei deniilor este acela de a aduna în timpul Postului lumina în suflet spre a ne bucura de lumina cea mare si deplina a Sfintelor Pasti.Începând cu Denia de duminica seara, dupa cei sase Psalmi ai Utreniei, se cânta pâna în Sfânta si Marea Joi troparul: „Iata Mirele vine în miezul noptii si fericita este sluga pe care o va afla priveghind; iar nevrednica este iarasi cea pe care o va afla lenevindu-se. Vezi, dar, suflete al meu, cu somnul sa nu te îngreunezi, ca sa nu te dai mortii si afara de împaratie sa te încui; ci te desteapta graind: Sfânt, Sfânt, Sfânt esti, Dumnezeule; pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, miluieste-ne pe noi”.O alta cântare deosebit de frumoasa care ne cheama la priveghere în primele trei zile ale Saptamânii Sfintelor Patimi, pâna în Joia cea Mare, este Luminânda sau Svetilna Deniilor: „Camara Ta, Mântuitorule, o vad împodobita si îmbracaminte nu am, ca sa intru într-însa. Lumineaza-mi haina sufletului meu, Datatorule dë lumina, si ma mântuieste".Denia de Joi seara este cunoscuta si drept Denia celor 12 Evanghelii care vorbesc tocmai despre prinderea, procesul Mântuitorului si despre Rastignirea Mântuitorului. Îndelunga rabdare a Domnului nostru Iisus Hristos este preamarita dupa fiecare dintre cele 12 Evanghelii citite la Denia din Joia Mare (Utrenia zilei de vineri). Pericopele evanghelice ale acestei slujbe alcatuiesc un tablou complet al suferintelor Mântuitorului, culminând cu rastignirea si moartea Sa pe Cruce.Denia Prohodului Domnului din Sfânta si Marea Vineri cuprinde o serie de cântari sau imne, împartite în trei stari, inegale ca numar de strofe. Preotii si credinciosii, stând în jurul Sfântului Epitaf, cânta patimirile, rastignirea, moartea si îngroparea Domnului.În Denia Prohodului Domnului, fiecare cântare este precedata de un verset din Psalmul 118, pentru ca în acest Psalm se arata dragostea celui Credincios pentru Legea Domnului. Prin moartea Sa, Iisus Cel Rastignit Şi-a dovedit dragostea Sa fata de Legea Domnului împlinind voia lui Dumnezeu- Tatal, prin ascultare desavârsita fata de El si prin înfrânare de la rau.Deniile din Saptamâna Sfintelor Patimi sunt un urcus abrupt si intens spre Înviere; ele sunt ca o culme pentru cei care au postit si s-au pocait de pacatele lor, sau ca un tren de ultima ora, ca o chemare staruitoare pentru cei întârziati în hotarârea lor de a se întoarce spre Hristos înainte de marea sarbatoare a Învierii.(Informatii preluate din: prefata semnata de Preafericitul Parinte Daniel, Patriarhul României„Lumina spre Lumina Învierii. Întelesul si folosul postului”, la cartea „Deniile din Postul Mare”, aparuta la Editura TRINITAS, 1999; Cartea „Foame si sete dupa Dumnezeu – întelesul si folosul postului –” a Preafericitului Parinte Patriarh Daniel, aparuta la Editura Basilica, 2010)Foto: Arhiva

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 648

Id: 39777

Data: Apr 13, 2014

Imagine: