In emisiunea radiofonica 'Dialogurile TRINITAS' difuzata la data de 29 iulie 2010, pr. Ciprian Apetrei, in calitate de realizator, si pr. Constantin Parvu, fost vicar administrativ patriarhal, ca invitat, l-au evocat pe patriarhul Iustin Moisescu, la ceas comemorativ, informeaza 'Ziarul Lumina'. Va prezentam un fragment semnificativ din acea emisiune. Pr. Ciprian Apetrei:Dumneavoastra ati lucrat cu patriarhul Justinian, cu patriarhul Iustin, cu patriarhul Teoctist si cu actualul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, Preafericitul Parinte Patriarh Daniel. Cum este sa lucrezi cu atatia patriarhi?Pr. Constantin Parvu: Cand am venit in administratie, veneam dupa o perioada de interdictie asupra mea si ma rugam sa raman acolo macar cativa ani de zile, ca sa demonstrez ca pot sa lucrez si se poate investi incredere in mine pentru Biserica, pentru ca eram pus in disponibilitate din invatamantul seminarial si treceam printr-o perioada de incercare. In situatia asta nu a fost prea usor. Pe patriarhul Iustin l-am cunoscut in vremea studentiei; in primul an de studentie, in 1948, l-am avut profesor la cursurile de licenta si trei ani de zile la cursurile de doctorat. Pot sa spun ca era un om de o probitate exceptionala din punct de vedere profesional, din punctul de vedere al tinutei si din punctul de vedere al comportamentului. Asa cum era tinuta lui, maiestuoasa, eleganta, asa ca om, asa era si la cursuri. Un om punctual si care avea expuneri foarte documentate. Chiar daca disciplina Noului Testament este o disciplina putin rigida, in sensul strict, el a facut din ea o disciplina foarte agreata de studenti, incat, surprinzator, veneau studenti si de la alte facultati sa ii audieze prelegerile.In ce an se intampla acest lucru?In 1947-1948, pana la reforma invatamantului. Inca nu era scoasa Facultatea de Teologie Ortodoxa din cadrul Universitatii din Bucuresti, era integrata in invatamantul de stat.Cand erati Vicar administrativ al Patriarhiei Romane iar, deja, profesorul era intre timp calugarul si apoi ierarhul Iustin Moisescu, mitropolit al Moldovei si Sucevei, cum era titulatura atunci, ce a insemnat acest lucru? Mai ales ca va cunostea din administratia patriarhului Justinian, dar si ca student.Ne cunosteam intr-adevar destul de bine din timpul celor sapte ani de studii in facultate, pentru ca la doctorat altul era sistemul de invatamant. Dialogai cu profesorul, aprofundai problemele, iar el nu era irascibil, cand ridicai o problema, o asculta. Era un om dispus sa accepte lucrurile pe care le demonstrai ca adevarate. Cu el am inceput Noul Testament, am invatat despre Parabolele Mantuitorului, despre activitatea Sfantului Apostol Pavel in Atena, despre care atunci cand vorbea, cu adevarat te cucerea. Era un om care parca traia deodata cu Apostolul Pavel. Era un om despre care noi atunci, ca studenti, admirandu-l, ne gandeam ce s-ar intampla cu omul acesta daca ar ajunge in ierarhie, pentru ca era necasatorit si ar fi fost posibil si lucrul acesta. Cand a fost ales mitropolit la Sibiu, in 1956, eram profesor la Seminarul Teologic al Bucurestilor care functiona la Curtea de Arges. Nu mai eram in Bucuresti in anul acela, dar eram la curent cu tot ce se intampla in Biserica. A stat vreo 10 luni acolo, apoi a fost ales la Iasi. Activitatea pe care a desfasurat-o ca profesor si nivelul la care a desfasurat aceasta activitate l-au impus realmente ca ierarh in Biserica Ortodoxa Romana, si nu in orice scaun ierarhic, ci in cel de la Sibiu si apoi in cel de la Iasi, unde a stat 20 de ani. In contextul acesta eu am avut acea sincopa dupa alegerea lui ca patriarh, am fost scos din invatamant, stigmatizat ca nu dau garantii pentru educatia tineretului in spiritul care se dorea la vremea aceea. In acest context, tot ducandu-ma la Departamentul Cultelor ca sa imi rezolv problema, sa demonstrez ca nu am nici o vina, m-a intalnit cu Iustin, fostul meu profesor. Venit acolo, m-a intrebat: Ce-i cu tine aici? Eu i-am raspuns scurt. Cand a auzit ca sunt pus in disponibilitate, cu o emfaza extraordinara si cu o siguranta de sine a inceput sa strige: 'Ce aveti de gand cu baiatul acesta? El este studentul meu. Pentru el eu dau garantii. Va rog sa-i rezolvati situatia.' Situatia aceasta trena de vreo doi-trei ani de zile, nu aveam salariu, ci doar o contributie de la parohie ca preot si nerecunoscut in activitate de Departamentul Cultelor. M-a luat in primire un inspector si in situatia aceasta am venit la Palat, i-am raportat patriarhului, patriarhul l-a chemat pe Teoctist, care era pe atunci episcop-vicar, si i-a spus: 'Spune-i lui Antim', celalalt episcop-vicar, 'ca maine sa-l instaleze pe parintele Parvu Inspector general bisericesc la Cancelaria Sinodului'.Şi de acolo ati inceput activitatea la Cancelaria Sinodului.Am ajuns aici si datorita patriarhului Iustin. Sigur, se lamureau poate lucrurile pana la urma, dar trenau. M-a numit patriarhul Inspector, dupa un an jumatate Consilier, apoi dupa doi ani am fost numit Vicar administrativ patriarhal.Lucrand cu al patrulea patriarhIn aceasta calitate erati in 1977, cand patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane a devenit Preafericitul Iustin Moisescu. Cum a fost acest moment si ce au insemnat cei noua ani in care ati lucrat alaturi de cel de-al patrulea patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane.In situatia in care eram la Cancelaria Sfantului Sinod, aveam posibilitatea sa urmaresc activitatea mitropolitului Iustin la Moldova, pentru ca lucrurile acestea se raportau la fiecare sedinta sinodala si pe vremea aceea eu eram singurul intre colaboratori care participam la sedintele sinodale. Toate problemele se centralizau la Cancelaria Sfantului Sinod, eu le pregateam si le prezentam pentru dezbatere in Sfantul Sinod si in comisiile sinodale si aveam posibilitatea sa vad tot ceea ce lucreaza mitropolitul Iustin. Lucrarea lui a fost o lucrare extraordinara, externa, mai ales cea din punct de vedere ecumenic. A fost reprezentantul nostru permanent in afara, om de un prestigiu extraordinar in toate conferintele si intalnirile bisericesti, si au fost zeci si zeci de intalniri la care el a participat ca delegat al Bisericii, ceea ce la vremea mortii patriarhului Justinian, care a survenit pe neasteptate, dupa cutremur, el a trebuit sa vina ca loctiitor statutar si, din punct de vedere bisericesc, patriarh locotenent. Practic, avea incredere in ceea ce ii prezentam, pentru insa locul in care venise, ca loctiitor de patriarh era nou, cu toate ca administratia nu era ceva nou pentru dansul si, sigur, trebuia sa il informez de toata procedura de care trebuie sa faca uz un patriarh in problemele bisericesti. La cat timp s-au facut alegeri dupa moartea patriarhului Justinian?A murit la 26 martie si in iunie s-a convocat Colegiul Electoral si s-a facut alegerea. Cum era firesc, nu exista o alta opinie ca ar fi altcineva mai vrednic decat mitropolitul Moldovei. Era cel mai erudit dintre mitropoliti, cu o activitate ecumenica foarte larga, un om orientat in toate problemele, si sociale, si politice, si relatii bisericesti.Noua ani a fost patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane. Cum a fost in aceasta perioada? Sa vorbim de prima parte, pana la inceputul anilor 80, apoi si perioada mai grea care a urmat, in care au fost atatea presiuni din partea regimului.A avut nesansa sa vina la conducerea Bisericii intr-o perioada in care lupta aceasta politica a conducerii ateiste se ascutise mai mult decat in vremea lui Justinian. Justinian reusise in perioada lui sa 'tempereze' elanul comunist in ceea ce priveste oprelistile pe care i le impunea Bisericii si ajunsese la un 'modus vivendi', ba chiar uneori Biserica avea si perioade mai lejere, in care Biserica simtea mai putin oprimarea si asprimea la care era supusa. Insa in vremea lui Iustin, conducerea comunista, odata cu venirea unui nou patriarh, cauta sa-si impuna punctul de vedere, sa creeze o noua perioada, sa imprime un nou stil de munca Bisericii si sa ingradeasca cat mai mult activitatea bisericeasca. Insa Iustin a fost un patriarh cu demnitate, cu prestigiu. Patriarhul Iustin a venit intr-o perioada tulbure, deja intram in epoca in care Nicolae Ceausescu face vizitele celebre in China si in Coreea de Nord, vine cu alte idei in ceea ce priveste Bucurestiul. Cutremurul i-a dat ocazia sa inceapa redesenarea Bucurestiului si acum incep marile probleme. Patriarhul Iustin cum a abordat problemele? A continuat pe linia patriarhului Justinian sau, dandu-si seama ca i se impun alte linii din partea partidului, a incercat sa se opuna si sa tina in continuare o linie in ceea ce priveste supravietuirea Bisericii, deoarece aceasta era lupta pana la urma.Patriarhul Iustin mostenea o situatie de la patriarhul Justinian care fusese denumit patriarhul 'apostolatului social'. El adusese Biserica la unele responsabilitati ale ei din punctul acesta de vedere, pe care statul comunist i le luase. Patriarhul Justinian a ajuns sa creeze Bisericii o situatie potrivit careia sa fie respectata, sa fie apreciata. Preotii sub indrumarea lui Justinian lucrasera exceptional si din punct de vedere pastoral, si din punct de vedere social. As spune ca patriarhul Iustin mostenea din punctul acesta de vedere o situatie precisa si buna pentru Biserica, situatie care nu-i convenea regimului comunist. Ii spuneam uneori ca nu are de schimbat ceva in modul de lucru, ci sa-si aduca preotii aproape ca sa fie armata cu care poate lucra. Acum patriarhul Iustin intra in aceasta realitate pe care oricum o cunostea, oricum 20 de ani a fost mitropolit la Iasi. Cum s-au desfasurat lucrurile in anii 80, cand a fost o perioada mai grea?Dupa 1977, brusc, la atitudinea aceasta demna a patriarhului Iustin cu care aborda problemele bisericesti, regimul comunist a luat o atitudine mai dura in ceea ce priveste Biserica. In primul rand, dorea ca sediul acesta al Patriarhiei sa nu mai existe, pentru ca aici era, la vremea aceea, Marea Adunare Nationala si aici se derulau si evenimentele bisericesti in fata Marii Adunari Nationale, si sigur ca lucrul acesta nu convenea. Au inceput tatonarile de mutare a Patriarhiei la Vacaresti sau intr-alta parte.Vacarestiul era in ruina atunci.Personal, l-am insotit pe patriarhul Iustin pe dealul de la Vacaresti, cand manastirea nu era demolata, cand noi restauraseram chiliile manastirii, dupa ce disparuse inchisoarea din interiorul ei, si aveam de gand sa facem acolo Muzeul National Central al Bisericii Ortodoxe Romane.De fapt, Biserica a inceput sa restaureze acest ansamblu care ii fusese luat inca din secolul al XIX-lea, transformat in inchisoare, iar acum statul comunist incepuse sa-l dea inapoi Bisericii, dar in interesul de a muta Patriarhia de unde este acum si sa o duca la Vacaresti.Atunci am aflat deschis de la Nicolae Ceausescu, care a spus: 'Veti avea loc aici si de facultate, si de Resedinta patriarhala'. Atunci patriarhul a spus foarte neted: 'Domnule presedinte, este atata istorie in Dealul acela al Patriarhiei pentru neamul romanesc, incat nu cred ca-si poate permite nimeni sa mute Patriarhia in alt loc'.L-a primit Emil Bobu, nu Nicolae CeausescuŞtiati ca Nicolae Ceausescu vrea sa demoleze Catedrala patriarhala si Resedinta patriarhala?Acolo am aflat eu personal. Patriarhul Iustin stia de lucrurile acestea.A incercat diplomatic sa rezolve situatia?Sigur ca da. Nicolae Ceausescu releva niste aspecte care pareau pozitive, dar patriarhul Iustin a rezistat cu o demnitate extraordinara. Atunci, Nicolae Ceausescu, suparat si irascibil, a spus: 'Vom vedea'. Şi a facut un gest cu mana ca si cand va rade tot. Am venit apoi la Palat si eu am indraznit si am spus: 'Preafericite, sa stiti ca dupa ce am facut acolo restaurarile, nu este rau sa instalam acolo cel putin Facultatea de Teologie', atunci Preafericitul Iustin a raspuns: 'Tu nu ai inteles ca vrea sa mute acolo Patriarhia si Resedinta patriarhala. Cum sa facem lucrul acesta?' Amarat si indignat, a inceput sa ceara audienta la Nicolae Ceausescu sa discute aceasta problema, insa l-a tot amanat. Intr-o zi, mi-a spus secretarul Banateanu: 'Parinte, astazi, in sfarsit, il primeste Nicolae Ceausescu pe Preafericitul Iustin'. Bucuros ca va avea posibilitatea de a discuta, a plecat la presedintie, dar nu l-a primit in audienta, ci a fost primit de Emil Bobu, cel care era responsabil al Cultelor, caruia patriarhul i-a spus, dupa cum mi-a relatat: 'Domnule Bobu, noi ne cunoastem de ani de zile, eu nu am venit la dumneata, eu am venit la domnul presedinte'. A plecat, neacceptand sa stea de vorba cu domnul Bobu, si atunci lucrurile s-au inasprit si mai mult. Imi aduc aminte ca in iunie am plecat din tara la comunitatile noastre ortodoxe din Europa, pentru ca mergeam cam la doi ani sa vedem ce nevoi au, cum lucreaza, cum se integreaza in viata tarilor respective, pentru ca aceasta emigratie a noastra din punct de vedere bisericesc sub patriarhii Justinian si Iustin reusise sa schimbe mentalitatea Apusului despre Romania. Adunasem mii de exponate din toata tara, de la toate eparhiile cu care sa organizam acest muzeu. Insa, pentru ca voiam sa-l facem in cooperare cu statul, toate intrasera in depozitele de stat, aproape ca nu mai stiu daca au putut recupera toate aceste valori extraordinare ale patrimoniului nostru. In strainatate fiind, la Paris, am primit vestea de la episcopul Adrian ca patriarhul este internat. Am pornit catre tara. Cand am ajuns la Baden-Baden, Germania, patriarhul murise deja si ii pregateau funeraliile. Am ajuns la vremea in care se incheiau funeraliile.In incheierea discutiei noastre este important sa facem o recapitulare si o sinteza a realizarilor din timpul patriarhatului Preafericitului Iustin.Din punctul de vedere al realizarilor, as vrea sa semnalez faptul ca Iustin a dat o alta fata invatamantului teologic, o alta importanta. In al doilea rand, impotriva conducerii de stat, el a reinfiintat Eparhia Argesului, Eparhia Tomisului si a Maramuresului, insa nu le-au putut activa din cauza conducerii de stat decat in vremea patriarhului Teoctist. A dorit ca episcopul Antim sa aiba Scaunul episcopal la Constanta, insa Antim nu a acceptat, a primit titlul de arhiepiscop, dar a ramas cu resedinta la Galati. In vremea patriarhului Iustin, 17 -18 ierarhi au fost alesi sau au fost inaltati la o treapta superioara. Datorita patriarhului Iustin, Biserica a rezistat eroic.In incheierea discutiei noastre, cum raman in istorie patriarhul Iustin si patriarhatul sau? Daca ar fi sa-l definiti in doua cuvinte?Nu am avut patriarhi multi, dar sa stiti ca fiecare dintre patriarhi a excelat intr-un fel. Patriarhul Iustin a excelat prin demnitate, prestigiu. A fost un mare patriarh, este carturarul nostru dintre patriarhi pana la Preafericitul Parinte Patriarh Daniel si ramane in istoria Bisericii ca un mare patriarh.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 956

Id: 8162

Data: Jul 31, 2010

Imagine: