De fiecare data când ajung la Soveja, în Vrancea, ma întâlnesc cu… Miorita! Cu acea stare arhaica, de lut însufletit de Creator, din care românul îsi trage seva existentiala. În aceasta toamna, am cunoscut acolo o batrâna de 86 de ani, în care viata a adunat la un loc atâta timp si credinta, de poti s-o asemeni cu maica batrâna din balada „Miorita“, care tot întreaba urcând pe drumul spre cer despre feciorul ei nenuntit pe pamânt. Se numeste Domnica Ghet si peste doua decenii ea a purtat în lume chipul feciorelnic al Sovejei.Ma astepta la poarta, ca un usier la curtea basmului, pregatit sa-mi deschida intrarea într-o lume de poveste. În ograda, câteva chipuri hidoase, confectionate din cârpe, paie, panusi si seminte, înfatisând personaje încoltite parca în clocotul unui alt tarâm, stau agatate pe gard, pe pereti, sa sperie heretii. Ceva mai departe, o casuta cu prispa se chinuie sa se arate dintre flori si tulpini de rosii târzii. Furat de vraja, plonjez direct în imaginatie, dar un disc de vinil, spart, leganat de adierea vântului pe o sârma, ma readuce cu picioarele pe pamânt, în ciuntitura unui prezent în care nu mai e loc pentru visare.Mai multe detalii în „Ziarul Lumina”.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 635

Id: 44261

Data: Sep 24, 2014

Imagine: