Biserica Ortodoxa se va afla la 7 martie 2013, in Duminica Sfintei Cruci. Aceasta sarbatoare a fost instituita la Constantinopol in secolul al VIII-lea, avand data variabila. Caracteristica slujbei este reprezentata de ritualul scoaterii solemne si cinstirii Sfintei Cruci. Acest ritual are loc la finalul Utreniei care se oficiaza sambata seara sau duminica dimineata. El inlocuieste si aminteste ceremonia liturgica a expunerii sau inaltarii solemne si a cinstirii generale a Sfintei Cruci care avea loc odinioara la Ierusalim, apoi la Constantinopol, in Vinerea Patimilor.Duminica a treia din Sfantul si Marele Post al Pastilor este numita si Duminica Sfintei Cruci. Aceasta duminica a fost randuita de Biserica la mijlocul Postului Mare pentru a intari duhovniceste pe credinciosi in urcusul lor spiritual spre Inviere. Atat textul Evangheliei, cat si insusi faptul ca in aceasta duminica cinstim in mod deosebit Sfanta Cruce, ne arata intelesurile duhovnicesti ale tainei Sfintei Cruci pentru viata noastra spirituala si pentru mantuirea noastra, arata Preafericitul Parinte Patriarh Daniel in cuvantul sau la Duminica Sfintei Cruci din anul 2011.Sarbatoarea Duminicii Sfintei CruciIntr-un manuscris de la Ierusalim din secolul XIII, praznuirea Crucii din a treia duminica a Postului Mare se intitula Praznicul celei de a treia inchinari a Crucii (Cf. Cod. Ierusalim 366) El completa, asadar, sarbatoarea inaltarii Sfintei Cruci din 14 septembrie, care comemora descoperirea sa de catre Sfanta Elena, si cea a procesiunii Crucii din 1 august care amintea victoria imparatului Heraclie asupra persilor si intoarcerea Sfintei Cruci la Ierusalim in anul 630 (Ostrogorsky, Historie de l’etat byzantin, Ed. II, Paris, 1977, p. 132), Dupa unii, aceasta a treia cinstire ar avea drept origine transferul de la Ierusalim la Apameia al unui fragment al adevaratei Cruci dat de arhiepiscopul Ierusalimului confratelui sau Alpheios, episcop din Apameia, pentru constructia unei biserici. Dupa altii, Sfanta Elena insasi ar fi dat un fragment al Sfintei Cruci episcopului Apameiei (Karabinov, ibid, Kallistos, Ibid, J. Hallit, La croix dans le rit byzantin, p. 199). E greu sa aflam mai multe despre originea acestei sarbatori, afara de faptul ca ea pare sa fi fost deja bine stabilita la Constantinopol intre anii 715-730, fiindca patriarhul Gherman i-a consacrat atunci o omilie.Aceasta sarbatoare pare sa fi ramas insa multa vreme proprie Constantinopolului, ba chiar numai catedralei Sfintei Sofii. In Typikon-ul ei din secolele IX-X, praznicul Crucii aparea exact in mijlocul Postului Mare, miercurea, iar nu duminica, cand se anunta numai cinstirea Crucii pentru saptamana urmatoare. Acest rit s-a extins atunci la intreaga Saptamana a IV-a pentru a permite populatiei capitalei sa vina sa se inchine inaintea Sfantului Lemn: zilele de marti si miercuri erau rezervate barbatilor, iar cele de joi si vineri femeilor. La manastirea Evergetis (secolele XI-XII) marti seara se facea priveghere pentru praznuirea Crucii, desi duminica era deja inchinata praznicului: se canta atunci un oficiu apropiat de cel pe care il indica Triodul actual, dupa care se iesea solemn cu crucea care era venerata ca si in zilele de miercuri si vineri. Acest transfer al praznicului injumatatirii postului in Duminica a III-a se constata si in Typikon-ul de la Messina, incetul cu incetul impunandu-se in intreaga Biserica. Cinstit o saptamana intreaga, praznicul propriu-zis nu se mai distingea deloc, astfel ca pentru a-l solemniza mai mult a fost necesara deplasarea sa intr-o zi de duminica .Pregatirea pentru PasteDupa P. Hallit, instituirea praznuirii Cruci si-ar avea obarsia mai putin in episodul transferului adevaratei Crucii la Apameia, cat intr-o dublare si o celebrare anticipata in Postul Mare a venerarii Crucii din Vinerea Mare (J. Hallit, art. cit. p. 299). Jurnalul Etheriei si lectionarul armean atesta intr-adevar o cinstire solemna a Crucii la Ierusalim in timpul slujbei din Vinerea Mare, care insa in secolul VII trebuie sa fi fost abandonata pentru ca nu se mai regaseste in Kanonarion-ul georgian (Etheria, Jurnal, 27, SC 21, p. 234-235). Dar ea a ramas, cel putin simbolic, in ritul bizantin in slujba Sfintelor Patimi din Vinerea Mare, unde antifonul al 15-lea face limpede aluzie la ea. Pe de alta parte, la Constantinopol, in Joia Mare si in Vinerea Mare se proceda la cinstirea Sfintei Lanci, in timp ce cinstirea Sfintei Cruci era deja fixata de multa vreme pentru Saptamana a IV-a a Postului Mare.In epoca adoptarii randuielii palestiniene a Saptamanii Mari la Constantinopol, cinstirea Crucii pare, asadar, sa fi fost transferata din Vinerea Mare in miercurea injumatatirii postului, astfel ca, in Triod, acest praznic apare ca o adevarata anticipare a Patimii. Idiomelele cantate in timpul venerarii de duminica sunt de altfel un exemplu izbitor, fiindca reproduc aproape literal unele imne in Vinerea Mare: Astazi, Stapanul fapturii si Domnul slavei pe Cruce a fost pironit si in coasta a fost impuns. Fier si otet a gustat dulceata Bisericii. Cu cununa de spini a fost incununat Cel ce a acopera cerul cu nori. Cu haina de ocara a fost imbracat si peste obraz a fost batut cu mana de tarana Cel ce a zidit pe om cu mana Sa. Pe spate a fost batut Cel ce imbraca cerul cu nori. Scuipari si rani a luat si ocari si pumni, si toate pentru mine, Cel osandit, le-a rabdat Mantuitorul meu si Dumnezeu, ca sa mantuiasca lumea de inselaciune, ca un Milostiv" (Duminica a III-a a Postului Mare, Idioma a II-a).Cinstirea Crucii si punctarea timpuluiCrucea joaca un rol fundamental in anul liturgic si mai cu seama in timpul Postului Mare, in care ii sunt consacrate numeroase tropare. Ea este semnul pogorarii lui Hristos si al iubirii Sale de oameni mantuitoare. Ea rezuma in sine intreaga iconomie a Patimii si invierii. Ea este pana cu care Hristos a semnat actul eliberarii noastre, sceptrul Sau, mandria Bisericii, pazitoarea crestinilor, slava si puterea intregului univers.Legatura Crucii, a oricarei cruci, cu Hristos face din ea icoana icoanelor (Sinodul VII Ecumenic – Mansi XV, 377CD), locul insusi al prezentei lui Hristos in iubirea Sa mantuitoare. Astfel, ea trebuie cinstita cat mai des cu putinta, semnul crucii trebuie facut asupra tuturor actelor vietii pentru a arata iubirea crestinului credincios fata de Cel Rastignit si domnia Acestuia asupra tuturor lucrurilor. Cinstirea Crucii in mijlocul Postului Mare, dupa ce cu prilejul Duminicii Ortodoxiei s-a reamintit faptul ca ea nu este idolatrie, ci urca la prototip (Sf. Ioan Damaschinul), dobandeste in acest fel o valoare considerabila. Crucea, dusa in procesiune la fel ca si Darurile inainte sfintite (pe capul preotului), apare in biserica ca o adevarata teofanie, iar slujba se deschide tocmai cu o parafraza a cantului de la intrarea Sfintelor Daruri de la Liturghia Darurilor inainte sfintite: Acum ostile ingeresti insotesc lemnul cel cinstit cu buna cucernicie inconjurandu-l si cheama pe toti credinciosii la inchinare. Veniti deci, cei ce va luminati cu postul, sa cadem la el cu bucurie si cu frica, strigand cu credinta: Bucura-te, cinstita Cruce, siguranta lumii"(Vecernia Mica, Duminica a III-a Doamne Strigat-am) .Cinstirea transmite credinciosilor bucuria Crucii , adica efectele mantuitoare ale Patimii. Cei ce o saruta cu evlavie sunt incredintati ca primesc Duhul Sfant si gasesc o adevarata sfintire in razele duhovnicesti pe care le iradiaza Crucea. Facatoarea de viata Cruce stand inainte si de fata aratandu-se, arunca razele harului cele luminoase. Sa mergem si sa luam lumina de veselie si iertare, aducand laude Domnului!" (Vinerea Saptamanii a IV-a din Postul Mare, Utrenie, tropar 2)Numai postul poate lumina indeajuns pe om pentru a-l face in stare sa vada, fara sa orbeasca, stralucirea Crucii mai scanteietoare decat soarele. De Cruce ne vom putea insa apropia nu numai prin post, ci si prin toate virtutile Postului Mare, a caror faptuire a fost facuta cu putinta de patima: Doamne, Cel ce Ţi-ai intins mainile pe Cruce de bunavoie, invredniceste-ne pe noi sa ne inchinam ei intru strapungerea inimii, luminandu-ne bine cu postirile si cu rugaciunile, cu infranarea si cu facerea de bine, ca un Bun si de oameni Iubitor! (Martea din Saptamana a IV-a a Postului Mare, Utrenie, oda a II-a, troparul al II-lea.)Nu vom putea ajunge la sfarsitul Triodului sa vedem cu bucurie Patima decat in masura in care ne vom fi curatit cu ravna pentru a cinsti Crucea in mijlocul Postului Mare: Murit-ai pironit fiind pe Cruce, Cel ce esti viata si mantuirea tuturor. Deci pe aceasta da-ne-o sa o sarutam cu suflet curat, Mantuitorule, si sa vedem mantuitoarele Tale Patimi, bucurandu-ne!" (Miercurea Saptamanii a IV-a a Postului Mare, Utreniei, oda V-a, tropar 1)Injumatatirea postuluiIn centrul Postului Mare, Crucea apare ca un pom al vietii din mijlocul raiului. Ea defineste si caracterizeaza tot timpul celor 40 de zile asa cum centrul organizeaza totalitatea punctelor ce formeaza un cerc. Calea ce duce la Paste va fi de acum inainte marcata si organizata de semnul Crucii: e un timp rastignit" care duce la Crucea lui Hristos. Preacinstita Cruce care sfinteste vremea postului se vede acum careia inchinandu-ne astazi, sa strigam: Stapane Iubitorule de oameni, da-ne cu ajutorul ei sa trecem si cealalta vreme a postului cu strapungere si sa vedem si datatoarele de viata Patimi, prin care ne-am izbavit!" (Vinerea saptamanii a IV-a a Postului Mare, Utrenia, Sedealna a II-a).Dupa Nichifor Calist, ridicarea Crucii in mijlocul Postului Mare il imparte in doua parti egale facandu-1 comparabil cu un stadion in care cursa se efectueaza printr-o miscare de dus si intors (Ho diaulos, Nichifor Calist). Odata trecuta borna Saptamanii a IV-a, restul parcursului e de acum usor, cum se canta in lunea Saptamanii a V-a: Trecand, credinciosilor, cu Dumnezeu de borna [nyssa] [timpului] infranarii, sa alergam tinereste si partea ramasa a sfantului stadion [al postului] si sa purtam cununa!"(Utrenia, Oda 8, canon 2, troparul al II-lea).La Marea Biserica din Constantinopol, Duminica injumatatirii Postului era prilejul ultimului apel adresat catehumenilor sa se inscrie pentru Botezul din Sambata Mare. Dupa aceasta data, angajarea in pregatirea directa in vederea initierii crestine nu mai era posibila. Iata textul acestei proclamatii din Tipicul Marii Biserici: Indemn iubirea voastra, frati iubiti ai lui Hristos, stiind ca invierea lui Hristos e aproape, daca aveti pe cineva care trebuie sa se apropie de Sfantul Botez, sa-1 aduceti incepand de maine la sfanta noastra Biserica, pentru ca sa primeasca pecetea lui Hristos, sa fie pus deoparte si catehizat. Cei ce veti veni dupa aceasta saptamana, sa stiti bine ca, afara de o nevoie vadita, fara cercetare nu vom ingadui admiterea lor" (informatii preluate din volumul Triodul Explicat – Mistagogia Timpului Liturgic, semnat de ierom. Makarios Simonopetritul, trad. Ioan I. Ica jr).Doamne, arma asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat nouaCinstirea Lemnului Crucii e un dar dat de Dumnezeu, precum se arata in una din cantarile slujbei Sfintei Cruci: "Mare esti, Doamne, si mult milostiv! Caci ne-ai dat sa ne inchinam acum facatoarei de viata Crucii Tale, pe care s-au pironit mainile si picioarele Tale, pe care s-a varsat sangele din preacurata coasta Ta, izvorandu-ne noua viata". Crucea inseamna pentru noi și lupta cu pacatul și raul sub toate formele lui de manifestare, de aceea și spunem: Mantuiește, Doamne, poporul Tau și binecuvanteaza moștenirea Ta; biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic daruiește și cu Crucea Ta pazește pe poporul Tau (Troparul la Inalțarea Sfintei Cruci). In acest sens, Parintele Dumitru Staniloae ne spune: Fiecare trebuie sa-si ia crucea si cu ea sa porneasca pe urmele lui Hristos, pentru a se face tot mai asemenea Lui .In acest sens, in aceasta perioada a Postului Mare trebuie sa ne asumam in viața noastra Sfanta Cruce și sa rastignim din inima noastra orice patima și orice pacat ca sa putem primi la capatul acestui urcuș duhovnicesc pe Hristos Cel Inviat, bucuria și nadejdea mantuirii noastre. Insemnandu-ne cu semnul Sfintei Cruci marturisim pe Dumnezeu Tatal, Fiul și Duhul Sfant, Treimea cea de o ființa și nedesparțita și cerem ocrotire impotriva raului și dobandirea binecuvantarii Preasfintei Treimi. De aceea, la Taina Sfantului Maslu ne rugam cerand ocrotire de la Bunul Dumnezeu prin Sfanta Cruce, spunand: Doamne, arma asupra diavolului, Crucea Ta o ai dat noua; ca se ingrozeste si se cutremura, nesuferind a cauta spre puterea ei; ca mortii i-ai sculat si moartea o ai surpat, pentru aceasta ne inchinam ingroparii Tale si invierii .

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 1210

Id: 29706

Data: Apr 3, 2013

Imagine: