Episcopii tomitani - personalitati importante ale primelor sinoade ecumenice

In sesiunea a patra a Congresului international de teologie Sfintii Imparati Constantin si Elena - promotori ai libertatii religioase si sustinatori ai Bisericii , care a avut loc miercuri, 22 mai, in Sala Conventus a Palatului patriarhal au fost sustinute doua conferinte. Ele au fost prezentate de pr. lect. dr. Ionut Holubeanu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Constanta, cu tema Dependenta canonica a Tomisului in secolul al IV-lea , si prof. asociat Sergey Torbatov de la Institutul National de Arheologie si Muzeografie - Academia Bulgara de Ştiinte, cu subiectul Imparatul Constantin I si decaderea paganismului in Dioceza Thracia: evidente arheologice , potrivit Ziarul Lumina. Moderatorul sedintei a fost parintele prof. Viorel Ionita.Prima tema, putin dezbatuta in studiile de specialitate ale istoriografiei romanesti, ne pune inainte statutul Eparhiei Tomisului, care pana la sfarsitul secolului al IV-lea a avut rangul de simpla episcopie, iar de la inceputul secolului al V-lea ea a urcat la treapta de arhiepiscopie autocefala, pentru ca un secol mai tarziu sa devina mitropolie cu 14 episcopii sufragane. Problema pe care o ridica aceasta episcopie se refera la faptul ca pana la Sinodul al II-lea Ecumenic de la Constantinopol (381) nimeni nu s-a pronuntat asupra dependentei canonice a Episcopiei Tomisului, un simplu scaun episcopal pe atunci. Intrebarea care se pune in cazul Tomisului, care era capitala, metropola provinciei Schitya Minor, este cum se aplica sistemul de organizare mitropolitan stabilit inca de la Sinodul I Ecumenic de la Niceea (325).A doua conferinta sustinuta de profesorul Torbatov s-a referit la rezistenta traditiilor pagane din Tracia si inlocuirea acestora cu cea crestina, care a inceput intai in spatiul urban si apoi in cel rural. Crestinismul s-a raspandit in estul Balcanilor rapid, acest lucru fiind dovedit de istoriografia bulgara prin argumente arheologice. Analiza si compararea a trei categorii de situri: sanctuarele pagane, cladirile din crestinismul primar si cimitirele crestine, reinterpretate cronologic, au facut sa se mute mult termenul la care ridicarea monumentelor si productia sculpturilor votive pagane au incetat.Turnura constantiniana - schimbare fundamentala a Imperiului RomanIn a doua zi a congresului, Sala Sanctus Stephanus Magnus a Palatului patriarhal a gazduit dezbateri pe trei teme sustinute de Virgil Lungu de la Muzeul de Istorie Nationala si Arheologie Constanta, care a vorbit in limba italiana despre Libertatea religioasa intr-o lume in schimbare - de la martiriu la toleranta si libertate religioasa , urmat de pr. prof. Vasile Leb de la Facultatea de Teologie Ortodoxa din Cluj, cu subiectul Sursele contemporane sau mai tarzii despre personalitatea si opera religioasa, politica si edilitara a imparatului Constantin cel Mare .Ultimul conferentiar a fost drd. Ştefan Vasilita de la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucuresti, cu tema Simboluri crestine pe monedele lui Constantin cel Mare . Moderatorul conferintelor a fost profesorul Tudor Teoteoi de la Facultatea de Istorie din Bucuresti.Parintele prof. Leb a aratat in materialul sau ca prin domnia lui Constantin cel Mare istoria Imperiului Roman a cunoscut o schimbare fundamentala. Ea a deschis o epoca noua, inaugurata in mod oficial prin Edictul de la Milan din 313, care a asumat Evanghelia Mantuitorului Hristos ca fundament al societatii umane, relatia Biserica-Stat devenind de atunci inainte cu totul alta. Profesorul de la Cluj a pornit in alocutiunea sa de la izvoarele istoricilor care au evaluat diferit lucrarea inovatoare a lui Constantin, profund diferita de a imparatilor dinainte de el. Unii au vazut in el un revolutionar perturbator, care a stricat vechile traditiile seculare mostenite, acuzandu-l ca a asezat barbari in ranguri inalte, dandu-le onoruri si podoabe consulare. Altii, dimpotriva, au apreciat directia pe care Constantin a imprimat-o Imperiului Roman, fapt pe care posteritatea il va dovedi fara tagada.Ştefan Vasilita a vorbit despre prezenta monedelor in timpul lui Constantin cel Mare ca argumente imbatabile in dovedirea adevarului istoric. Odata cu 313 tipul monetar contantinian, pana atunci cu motive pagane care sugerau bunastarea imperiului, se schimba, insemnele crestine aparand imediat dupa batalia de la Pons Milvius. Constantin apare cu hrismonul impodobind coiful sau, socotit ca prima incercare de popularizare a noii credinte in imperiu.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 590

Id: 31113

Data: May 24, 2013

Imagine:

Articolele urmatoare
Cele mai vizualizate articole din categorie
Calendar
Contact

Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).