]]>Ziua de 15 ianuarie a fost sărbătorită printr-un bogat program cultural, ce a avut loc la filiala locală a Academiei Române din Timişoara. La eveniment a participat şi Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan Selejan, Arhiepiscopul Timişoarei şi Mitropolitul Banatului, care a susţinut referatul intitulat “Cultura, candela neamului”, potrivit mitropolia-banatului.ro. Întâlnirea aîntrunit oameni de cultură, publicişti, scriitori, profesori universiatri, cercetători, clerici, studenţi dar şi numeroşi timişoreni. În deschidere evenimentului, academicianul Ion Păun Otiman, preşedintele Academiei Române a rostit un cuvânt în care a evidenţiat importanţa Zilei Culturii Naţionale pentru noi românii. „În urmă cu cinci ani Academia Română a considerat că este important ca România să dedice o zi culturii naţionale. Ziua de 15 ianuarie trebuie să reflecte şi să traseze câteva din direcţiile importante ale traiectoriei culturii româneşti. Aşa cum spunea Mircea Eliade în anul 1953, «Europa ne-a lăsat în afara liniilor mari de cultură europeană. Şi pune întrebarea: Dacă Europa ne va lăsa în continuare în afara acestor linii nu va rămâne şi Europa în afara acestora? De acest răspuns pe care îl va da România şi Europa, va depinde destinul culturii române şi europene». Cred că este nevoie să accelerăm fenomenul cultural şi să ne gândim la perioada cea mai fertilă a culturii româneşti, deceniile între cele două războaie mondiale, care de fapt au adus cultura română la treptele pe care le cunoaştem” a precizat academicianul Ion Păun Otiman. Un moment important al întâlnirii l-a consituit susţinerea refaratului dedicat culturii româneşti de către Înaltpresfinţitul Părinte Ioan, cu tema “Cultura, candela neamului”. “Identitatea naţională se păstrează prin cultură, cultura fiind ogorul, unde cresc florile unui neam. Cultura română este supusă efectului globalizării şi în loc să fie în progres, mai mult asimilează curente şi idei din exterior. Avem de a face cu o agresiune culturală externă, care nu întotdeauna este şi de calitate, şi nu promovează idei de înaltă ţinută morală. Se pune întrebarea: Până unde o cultură poate primi şi elemente din exteriorul său? Dacă nu vom reactiva izvoarele culturii româneşti riscăm să devenim doar o populaţie, care trăieşte în Sud-Estul Europei. Marile bătălii nu s-au dat pe câmpurile de luptă, ci în conştiinţa unui om şi a unei naţiuni. Cultura este mintea unui neam. Avem ca naţie atâta minte câtă cultură avem. În spaţiul mental al unui neam se plămădeşte viitorul lui. În cultură se ascund marile taine ale unui neam”, a specificat ÎPS Ioan, Mitropolitul Banatului. Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică De asemenea, Înaltpreasfinţia Sa a mai precizat: “Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică şi aceasta a dovedit-o însuşi ţăranul român. Taina neamului nostru este sfântă, deoarece creştinismul a sfinţit mintea şi cultura neamului nostru. O parte din taina lui este tezaurizată în cultura noastră românescă. Avem datoria morală de a păstra acest tezaur pentru că face parte din tezaurul universal al culturii. Cultura română este şi ea o stea din constelaţia culturii universale. La noi a fost un izvor de cultură care s-a revărsat ca un râu peste spaţiul European. Dimensiunea culturii române are o amplitudine cosmică şi aceasta a dovedit-o însuşi ţăranul roman. El şi-a construit casă cu pridvor, din care nu s-a exclus din comuniunea luceafărului sau a carului mare. El a fost permanent în dialog cu lumina din univers. El întreba stelele când să pună plugul în brazdă, şi când să arunce viaţa sub brazdă. Prin mâna ţăranului român Dumnezeu şi-a continuat actul de creaţie şi a revărsat pe mai departe darul vieţii. Eminescu merge pe urmele înaintaşilor săi, şi continuă acest dialog cu astrele din albastrul infinit al cerului. Pentru el luceafărul este blând, este personajul astral alături de care poartă un dialog, ca între doi vecini şi astfel îl integrează pe român în universalitate. Cultura română nu este un adaos la cultura universală, ci este parte integrantă păstrând în ea marile adevăruri, de unde am venit şi spre ce spaţii siderale ne îndreptăm”. Au fost prezentate comunicări interesante ale unor cercetători profesori universitari din Timişoara. Alături de Înaltpreasfinţitul Părinte Ioan, au luat parte la frumoasa manifestare culturală şi pr. Ionel Popescu, vicar eparhial, pr. Zaharia Pereş, consilier cultural şi arhim. Simeon Stana, exarhul mănăstirilor din cuprinsul Arhiepiscopiei Timişoarei. La eveniment a participat şi profesorul Costa Roşu, directorul onorific al Institutului Cultural al Românilor din Voivodina, Serbia, care a prezentat activităţile culturale pe care le desfăşoară în cadrul institutului. A fost susţinut şi un program artistic de baritonul Dorin Mara şi soprana Ioana Mia Iuga, acompaniate la pian de lect. univ. dr. Roxana Ardeleanu. Quartetul de coarde al Facultăţii de Muzică şi Teatru din Timişoara a susţinut un recital, prelucrare instrumentală a poeziei “Sara pe deal”. La finalul evenimentului, prof. univ. dr. Ion Iliescu a prezentat o expoziţie de publicaţii, carte şi fotografie, avându-l ca autor pe poetul Mihai Eminescu.

Download: Click for download attached file: Evenimente dedicate Zilei Culturii Nationale, la Timisoara

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 513

Id: 47616

Data: Jan 15, 2015

Imagine: