Energizante sau apa? Parcul de distractii sau ulitele padurii? Un thriller 3D cu cele mai diverse efecte sonore si imagini extraordinare sau un film alb-negru, eventual si mut? Multe experiente sunt foarte interesante, si mai ales tentante, insa nu toate ne ajuta cu ceva in mod real. Mai mult, prin aceste experiente riscam sa alunecam cel mai adesea pe terenuri miscatoare fara sa ne dam seama si sa nu stim cum sa mai iesim din ele.Cameleonismul marketingului devine din ce in ce mai eficient si genial prin faptul ca reuseste sa se adreseze aproape oricarei categorii de oameni, tratand pe fiecare intr-un mod foarte (pseudo-) personal. Marketingul stie sa se promoveze pentru ca se pune la dispozitia slabiciunilor noastre, intuieste punctele de atractie, stie cum sa intre pe sub pielea fiecaruia, cum sa faca din produsele sale un nou mijloc de deviere de la sensul existentei umane si o cale de dis-tragere (sau distractie) a atentiei de la inima noastra, desigur - in firescul ei de inalta tinuta. Intregul arsenal de care dis-pune nu face altceva decat sa spuna poftelor noastre - Da, sunteti bune. Exprimati-va. Indrazniti sa cereti, sa cunoasteti, sa incercati. Nu va inhibati! Cine nu incearca este slab. Accentul exagerat acordat senzorialului se traduce, in fapt, ca o suprasolicitare a simturilor astfel incat acestea sa devina la un moment dat efectiv manipulate, sa raspunda comenzilor stimulilor exteriori in mod automat, iar asta pentru ca mintea ajunsa la un grad ridicat de stres - din partea acestor stimuli (nefiresti simtirii) - nu mai este in starea de a rationa. Insa aceasta manipulare reprezinta consecinta inerenta a alegerii noastre, ceea ce inseamna ca avem si capacitatea de a opta sa nu ne lasam determinati de simturile noastre. Ţine de noi sa stim sa ne exersam puterea si libertatea.Antrenarea perceptiilor si concentrarea atentieiIn sprijinul exercitiilor de atentie vin si argumentele din stiinta, in special din psihologie si ne-urostiinte. Un articol despre stimuli si atentie descrie cum anumiti factori contribuie la plasticitatea reprezentarilor vizuale. Autorii studiului sugereaza ca semnalele de raspuns ale atentiei ajuta la procesul de invatare pentru ca permit plasticitatea trasaturilor relevante ale informatiilor cu care intra in contact, in detrimentul celor nesemnificative, a caror plasticitate o suprima. In acest sens, este foarte important sa ne antrenam perceptiile ca sa poata inregistra atentia pe ceea ce ne intereseaza in mod direct. De pilda, un florar pasionat va distinge cu usurinta florile intre ele dupa anumite trasaturi definitorii, care insa devin imperceptibile pentru cineva care nu si-a cultivat a-ceasta sensibilitate. Cu alte cuvinte, acuitatea perceptiilor se dobandeste prin exercitiul unei atentii concentrate1.S-a demonstrat in mai multe randuri ca invatarea pe baza perceptiilor prin experierea repetata este eficienta totodata si in educatie, cu atat mai mult cu cat se incadreaza in memoria de lunga durata. Studiul mai mentioneaza ca totusi antrenarea regulata a vazului, spre exemplu, pe o anumita regiune din campul vizual nu inseamna ca imbunatatirea performantei se poate generaliza si aplica astfel altor puncte de interes din acel camp vizual. De aceea, rolul atentiei selective devine foarte important pentru anumite forme de invatat, insa nu si pentru altele. Atentia selectiva poate recunoaste un obiect care a fost deja invatat - printr-un exercitiu repetat -, insa adesea neglijeaza un obiect diferit, nou, care face parte din alta arie de interes. Asadar, atentia selectiva presupune focalizarea doar pe una dintre trasaturile obiectivului, nu si pe alta - chiar de ar avea aceeasi frecventa a prezentei in peisaj -, astfel incat isi dezvolta sensibilitatea fata de trasatura invatata. In acest context, se poate determina daca o trasatura a unui obiect provoaca plasticitatea sau nu. Astfel, ariile corticale responsabile cu selectarea raspunsului dau un feedback ariilor sen-zoriale prin faptul ca relevanta obiectelor pentru comportament este reprezentata mai proeminent decat cele nerelevante2.Acest studiu confirma astfel capacitatea de a ne educa atentia selectiva in functie de ceea ce ne intereseaza, printr-un ritm regulat. Cu ceea ce ne obisnuim atentia, cu aceea ne hranim mintea, iar mintea transmite informatia inimii. Iar daca ne deprindem sa contemplam ceva anume, inima isi va gasi odihna in acel ceva, chiar daca fiintial se poate sa se simta stresata pentru ca omul poate schimba artificial firescul sau in functie de deprinderile actualizate sau, din contra, poate reveni la un firesc al oricarui suflet, indiferent de gene (la firea dupa har).Sensul dispozitiei si al mediului in atentia holisticaPe de alta parte, exista studii care demonstreaza ca uneori invatarea se bazeaza pe un alt tip de atentie, integratoare de asta data, in stare sa reconfigureze o anumita imagine, o amintire in func-tie de mediul ei captat la momentul observarii de catre cineva. Iar in acest context, invatarea se realizeaza prin asocierea diferitor stimuli paraleli, spre exemplu, unul vizual cu unul auditiv sau olfactiv. Sigur, mai sunt si situatii, tot de tip holistic, care activeaza invatarea pe baza de receptivitate la nou, unde stimulii se orienteaza indeosebi spre informatia recenta, inclusiv detalii de finete, cand observatorul memoreaza intreaga secventa dintr-o singura clipire, adica intr-un interval de timp foarte scurt memoreaza un cumul impresionant de informatii, dar - atentie! - datorita modului lor de dispunere intr-un mediu anume. Un exemplu relevant este un episod din viata care ne marcheaza, o secventa de film (sau chiar un film intreg), un recital, tonul cuiva, o replica, orice care ne socheaza sau atrage efectiv atentia. Mai simplu spus, creierul reuseste sa interpreteze adecvat un eveniment atunci cand il contextualizeaza intr-un anumit cadru, cand il percepe in complexitatea sa, si de aceea este foarte semnificativ momentul sau dispozitia (starea) in care se inregistreaza evenimentul respectiv3.In cele din urma, aceste constatari sugereaza, intre altele, ca atentia - fie ca vorbim de atentia selectiva, fie ca ne referim la cea holistica sau alta - depinde atat de experierea personala a vietii, cat si de libertatea de alegere, libertatea asumata impreuna cu consecintele sale. Desigur, de-a lungul experientei invatam ca tipurile de atentie se imbina intre ele, dar este foarte semnificativ cum dispunem de aceste aranjamente, care sunt prioritatile atentiei noastre si care sunt cadrele fotografiate in mintea noastra, ulterior cugetate si transmise mai departe inimii. Pentru ca inima este foarte sensibila si ia forma gandurilor, cel mai adesea, si isi insuseste anumite stari, atitudini sau dispozitii (miscari) launtrice preluate din exterior in functie de filtrul nostru de selectie si de capacitatea de concentrare a atentiei.Libertatea de alegere in ascetica ortodoxaIn acest sens, ni se pare edificatoare observatia Sfantului Maxim Marturisitorul referitoare la discordanta dintre pomul vietii si pomul cunoasterii binelui si raului. Desigur, pomul reprezinta mai curand o metafora pentru omul care experiaza viata sau cunoasterea. Pentru ca pomul vietii prefigureaza mintea, intelepciunea, adica puterea de a distinge intre cele spirituale (inteligibile) si cele supuse simturilor (sensibile)4, intre cele vesnice si cele efemere, putere care il conduce pe om spre alegerea vietii. Pe cand pomului cunoasterii ca expresie a simtirii (dominarea simturilor) ii este atribuita puterea de a deosebi placerea de durerea trupului, incercand desigur sa manipuleze vointa omului spre un confort asa-numit personal, care ii aduce in cele din urma moartea, pierde-rea capacitatilor duhovnicesti (in lipsa exersarii acestor capacitati). Practic, Dumnezeu i-a lasat omului posibilitatea de a alege si de a fi asa cum voieste. Pomul vietii il reprezinta pe omul care asculta, care se increde in iubirea Tatalui sau, in timp ce pomul cunoasterii tenteaza prin estetica lui si provoaca ne-ascultarea pentru ca omul sa guste el insusi din cunoastere spre propria afirmare, adica nu-i este de ajuns iubirea si uita ca iubirea aduce cu sine si cunoasterea, dar o cunoastere in duhul smereniei, indreptata tot spre iubire. Omul este in functie de ceea ce alege: sa fie sau sa cunoasca prin sine.Note: 1 Perceptual learning rules based on reinforcers and attention, Pieter R. Roelfsema, Aarjen van Ooyen, Takeo Watanabe, 2010, http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2835467/2 Ibidem3 The link between Brain Learning, Attention and Consciousness, Stephen Grossberg, http://www.cns.bu.edu/Profiles/Grossberg/Gro1999ConCog.pdf4 Filocalia romaneasca, vol. 3, Sfantul Maxim Marturisitorul, Ed. Humanitas, Bucuresti, 2009, p. 146.(Articol realizat de Marta Gradinaru si publicat in "Lumina de Duminica" din data de 3 februarie 2013)

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 625

Id: 28102

Data: Feb 3, 2013

Imagine: