Problemele umanitatii contemporane, dupa cum este cunoscut, nu au aparut odata cu criza economica. Raul este mult mai profund; lumea moderna s-a construit in intregime contrar persoanei umane. Şi privind retrospectiv ultimul secol, vedem, pe de o parte, individualismul, al carui fin produs este spiritul mic-burghez, iar pe de alta parte, fascismul si comunismul, care au nascut tiraniile colective.In aceste forme de opresiune este adevaratul rau si ceea ce trebuie facut pentru a lupta impotriva lui este eliberarea intelesului persoanei de erorile individualiste si a sensului comuniunii de derapajele colectiviste."Trebuie sa dam acestei lumi bulversate niste baze solide. E nevoie de o restaurare a persoanei in slujba si contributia pe care le datoreaza lumii. Teologia Bisericii,trupul mistic al lui Hristos, poate sustine aceasta restaurare. Doar o revolutie personalista si comunitara poate restaura echilibrul dinamic al Europei", anunta Emmanuel Mounier in revista Esprit prin 1937.Renasterea, iluminismul au constituit o explozie de tinerete impotriva unor cadre moarte, o inflorire stralucitoare a capacitatilor umane autonome, dar si inceputul decadentei individualiste, moartea comunitatii, apoi, timp de 400 de ani, accentuarea divortului intre spirit si materie, intre gandire si actiune.Asa s-a nascut acest individ pe care-l descria Renan, fara familie, fara trecut, fara patrie, fara vecini, fara ideal, fara Dumnezeu, atom neputincios, care trebuia sa se piarda intr-o zi in elanul puternic al maselor.Definitia persoaneiRevolutia contra individualismului reprezinta restaurarea unei civilizatii in slujba persoanei umane, iar interesul pentru suflet este primordial. "Viata spirituala trece prin intersectia comuna a exigentelor persoanei. Ea este fundamentul oricarei civilizatii, fiindca nu exista civilizatie decat animata de grija primordiala pentru persoana umana si in intregime structurata de ea", concluziona acelasi filosof francez.Dar ne-am putea intreba ce este persoana? Raspunsul ne va lumina multe nedumeriri. Iar la final vom descoperi ca ea nu este o celula, fie ea si sociala, ci varful, culmea de unde pleaca toate drumurile lumii.Nu putem defini persoana de o maniera precisa, caci dupa expresia lui Gabriel Marcel, ea tine de domeniul non-inventariabilului. "De vreme ce persoana nu este un obiect care se separa si se pune la microscop, ci un centru de reorientare al universului obiectiv, nu ne ramane decat sa indreptam analiza spre universul edificat de ea, pentru a clarifica structurile pe diverse planuri. Nu trebuie sa uitam niciodata ca ele sunt incidente diferite legate de aceeasi realitate. Nimeni nu are adevarul sau decat legat de toti ceilalti."Intr-o epoca ce pare ca neaga evidentele insesi, nu este degeaba sa insistam asupra acestei realitati centrale: omul este suflet in aceeasi masura in care este si trup. Şi invers. Materialistii moderni si-au reamintit pe drept acest adevar, dar nu ei l-au descoperit primii: unirea indisolubila dintre suflet si trup constituie axa gandirii crestine. Intr-adevar, Intruparea este cheia de bolta a crestinismului. Ea nu este exterioara istoriei, ci realitatea de toate zilele. Aceasta taina transcendenta istoriei se deruleaza totusi in istorie. Ea nu este o data, un punct, ci insusi centrul istoriei lumii, fara limite in spatiu si timp.Iar Biserica o anunta cotidian prin existenta sa continua.Sunt trup si sufletCrestinul nu dispretuieste trupul, si cu atat mai mult nu ar trebui sa fie nepasator fata de suflet. Invierea trupurilor este o dogma indiscutabila a Bisericii. Cat timp traim pe acest pamant, nu putem face abstractie de faptul ca suntem si materie, situata intr-un timp si spatiu, conditionati de numerosi factori de care trebuie sa tinem seama."Sunt locatarul unui univers a carui istorie a fost intr-un fel anume, am ajuns la cutare moment din aceasta istorie, intr-o tara, o familie, omul care sunt de o anumita factura, conditionat de pacatul stramosesc, de ereditatea mea, de educatia mea, de accidentele suferite, de primele intalniri ale vietii mele. Intr-un cuvant, de ceea ce sunt in mod vizibil, imposibil de trecut cu vederea fara a comite un mare pacat", nu uita sa aminteasca Emmanuel Mounier contemporanilor sai si noua tuturor.Toate influentele suferite de persoana umana, devenind experiente traite, fac din fondul uman, de la sange si lacrimi pana la cerul instelat de deasupra capetelor noastre, trupul vietii noastre.Trebuie sa acceptam conditionarile si promisiunile inerente firii noastre. Hristos ne-a spus prin gura Apostolului Pavel: "Fiti in lume ca si cum nu ati apartine ei. Dar fiti in lume". Cu alte cuvinte, nu dezertati, nu fiti lasi.Aceasta este persoana umana: intrupata intr-un loc, angajata intr-un timp si printre oameni. Dar omul, fiinta a naturii, este mai mult decat ceea ce se vede; el transcende natura. Ea nu se reduce la un ansamblu de functiuni sau de reflexe combinate. Transcendenta sa in raport cu natura se remarca prin mai multe semne: din intreg universul creat, doar el cunoaste natura, doar el o poate transforma; mai mult, omul este capabil de iubire, ceea ce nu e putin lucru.Determinismele exista, dar ele nu sunt absolute si nu pot schimba in cursul lor drumul pe care doreste un om sa si-l aleaga. Mai mult, fiecare din aceste determinisme aduce o noua promisiune de libertate.De altfel, alaturi de postura omului ca fiinta istorica, nu trebuie sa uitam statutul sau ontologic. Antropologia crestina afirma, prin creatia si vointa libera de la Dumnezeu, transcendenta persoanei cu privire la conditiile sale empirice.Persoana fiind odata trup si suflet, orice anatema aruncata asupra materiei sau spiritului conduce la grave erori. Tratarea omului ca persoana reprezinta realismul integral, pentru ca numai asa este inteleasa orice problema umana in intreaga sa amploare concreta, de la cea mai neinsemnata conditie materiala la cea mai inalta posibilitate spirituala.Natura un simplu decor?Nici o problema nu se explica fara valorile, structurile si vicisitudinile universului personal. Rezulta de aici doua consecinte. In domeniul practic, al actiunii, omului trebuie sa-i fie asigurata solutia in planul infrastructurii biologice si economice. Dar aceasta solutie este incompleta, pentru ca si spiritualul este o infrastructura. Iar daca structura economica nu tine seama de profundele dimensiuni ale persoanei, ea aduce cu sine ruina."In conditia mea de om, datorita trupului care sunt, prin care comunic cu lumea si cu ceilalti, eu pot actiona. El se afla la radacina oricarei constiinte si a intregii vieti spirituale. El este mediatorul omniprezent al vietii sufletului", subliniaza filosoful francez.Dar, desi omul este atat de ancorat in materie, totusi el nu este sclavul conditionarilor si mecanismelor ei. El este capabil de a se ridica deasupra lor, de a le domina. Omul poate invinge pamantul din care este facut. Riscul de a fi antrenat intr-o miscare de depersonalizare se manifesta numai prin trecerea de la libertatea duhului la automatismele materiei. Istoria omului este istoria urcusului sau spre o mai deplina umanizare. Dar lumea a fost abandonata de omul modern, si el a acceptat ca ea sa nu fie decat obiect, spatiu si miscare. In fata acestei masini, lui nu-i mai ramane decat sa fie un spectator degajat si indiferent fata de mersul ei fara tinta precisa.Crestinismul are insa asupra omului o viziune cosmica, adevar de multe ori trecut cu vederea. Sa nu uitam cuvintele lui Saint-Exupery: "Daca rupi o floare, plange o stea".Creata odata cu omul si pentru acesta, natura, atinsa de caderea lui, ramane in mod tainic legata de destinul sau. Suntem si materie, iar asta ne obliga la responsabilitate.(Traducere si adaptare de Augustin Paunoiu dupa Emmanuel Mounier. Penseur chrétien dans le monde moderne, Candide Moix, Paris, LaEditions du Seuil, 1960. Articol publicat in saptamanalul "Lumina de Duminica" din data de 20 ianuarie 2013)
Categoria: Actualitate ortodoxa
Vizualizari: 607
Id: 27722
Data: Jan 20, 2013
Imagine:
Data: Jan 20, 2013
Data: Jan 20, 2013

Data: Jan 20, 2013

Data: Jan 20, 2013

Data: Jan 20, 2013

Data: Jan 20, 2013
Dreapta credinta si rugaciunea pentru unitatea Bisericii - temelia vietii crestineDuminica a VII-a dupa Sfintele Pasti (a Sfintilor Parinti de la Sinodul I Ecumenic)Ioan 17, 1-13'In vremea aceea, ridicandu-si ochii Sai catre cer, Iisus a cuvantat: Parinte a venit .....
Data: May 16, 2010
Sfanta Cruce - semnul iubirii care invinge pacatul si moarteaDuminica dinaintea Inaltarii Sfintei Cruci (Convorbirea lui Iisus cu Nicodim) Ioan 3, 13-17Zis-a Domnul: nimeni nu s-a suit in cer, fara numai Cel Care s-a pogorat din cer, Fiul Omului, Care este in cer. Şi precum Moise .....
Data: Sep 12, 2010
Evanghelia Duminicii dupa Inaltarea Cinstitei Cruci (Luarea Crucii si urmarea lui Hristos) (Marcu 8, 34-38; 9, 1)Zis-a Domnul: cel care voieste sa vina dupa Mine sa se lepede de sine, sa-si ia crucea sa si sa-Mi urmeze Mie. Caci cine va voi sa-si mantuiasca sufletul sau il va pierde; dar .....
Data: Sep 19, 2010
Sfanta Taina a Maslului impartaseste credinciosului harul nevazut al tamaduirii sau al usurarii suferintelor trupesti si intarirea sufleteasca. Intrucat si Postul cel Mare se apropie, va prezentam mai jos programul liturgic al unor manastiri si schituri bucurestene privind savarsirea Tainei .....
Data: Feb 24, 2012
Credinta in Hristos aduce vindecareEvanghelia Duminicii a VII-a dupa Rusalii (Vindecarea a doi orbi si a unui mut in Capernaum) Matei 9, 27-35.In vremea aceea, pe cand trecea Iisus, s-au luat dupa Dansul doi orbi; acestia strigau si ziceau: miluieste-ne pe noi, Fiule .....
Data: Jul 11, 2010
Credinta si cultura azi - Recunostinta si iertarea (11 12 2016)
Credinta si cultura azi - Rostul lecturii in lumea de azi (24 05 2015)
Credinta si cultura azi - Invierea lui Hristos in constiinta contemporana (12 04 2015)
Credinta si cultura azi - Valori de patrimoniu ale spiritualitatii ortodoxe valcene (09 05 2016)
Credinta si cultura azi - Atingerea revelatoare a cuvantului (20 07 2015)
Credinta si cultura azi - Valorile religioase si definirea spatiului public (09 10 2016)
Ne puteti contacta prin e-mail la adresa webortodox[AT]yahoo.com (inlocuiti [AT] cu @).