În fiecare an, la 2 iulie, când Biserica Ortodoxa Româna cinsteste pe Sfântul Voievod Ştefan cel Mare, domnitor al Moldovei între anii 1457-1504 si mare ctitor de locasuri sfinte, Manastirea Toflea îsi sarbatorește unul dintre ocrotitorii spirituali. Acest asezamânt monahal dateaza din secolul al XVII-lea, când era atestata existenta unui schit.Situata în sihastria Buciumenilor, la confluenta judetelor Galati, Vrancea si Vaslui, Manastirea Toflea, cu hramurile „Sfintii Trei Ierarhi si Sfântul Voievod Ştefan cel Mare“, a fost redeschisa în data de 18 decembrie 2010.Dupa cum a precizat Parintele Gabriel Molocea, Sfânta Liturghie a fost oficiata de Înaltpreasfintitul Parinte Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos, înconjurat de membrii Permanenței Consiliului Eparhial și a unui impresionant sobor de preoti si diaconi din parohiile Protopopiatelor Nicoresti si Tecuci, în prezenta oficialitatilor locale dar si a unui mare numar de credinciosi, rromi si români, din Toflea si din parohiile învecinate.La sfârsitul Sfintei Liturghii, grupul de copii și tineri ”Cununița satului” din parohia Liești, participanti la programul catehetic national „Hristos împartasit copiilor“ au sustinut un frumos moment artistic închinat Binecredinciosului Voievod Ştefan cel Mare si Sfânt.“An de an manastirea de la Toflea capata contur de cetate stefaniana, în primul rând prin aceasta biserica care se înscrie perfect în logica, arhietectura si frumusetea bisericilor zidite în timpul lui Ştefan cel Mare. În al doilea rând, activitatile cultural-misionare desfasurate aici au principalul rol de a apara sfânta si dreapta credinta ortodoxa si de a promova cooperarea. De asemenea, programul zilnic de rugaciune se împleteste în interiorul cetatii manastiresti de la Toflea cu lucrarea social – filantropica din Centrul socio-cultural “Sfântul Paisie cel Mare” si cantina sociala “Acoperamântul Maicii Domnului”, a aratat Înaltpreasfintia Sa.În încheiere a fost savârsita slujba parastasului pentru ctitori.Prin daruirea jertfelnica a inimosului preacuvios parinte Paisie Agache, staretul manastirii toflene si prin cooperarea cu numerosii credinciosi rromi din Toflea a fost organizata traditionala agapa frațeasca de unde au gustat toti pelerinii sositi la hramul stefanian al manastirii.Schitul Toflea este unul dintre cele mai vechi asezari sihastresti din judetul Galati. O marturie din perioada 1 septembrie 1619-31 august 1620 arata ca doamna Stana, sotia vornicului Murgoci Tofle, avea un document al acestuia care preciza ca dupa moarte „câte ramasituri ar ramani sa n-aiba triaba, ce ca sa aiba a le darui svintii manastiri ce iaste facuta de Tofle cel batrân“.Se pare ca acest „Tofle cel batrân” este userul Tofle sau Toflea, amintit într-un document domnesc de la 1581, fapt ce dovedeste ca manastirea a fost ctitorita pe actualul teritoriu al com. Brahasesti în primii ani ai secolului al XVII-lea, daca nu chiar în ultimii ani ai secolului al XVI-lea.Schitul s-a ruinat, probabil, destul de repede, caci un nou schit a fost ridicat înainte de noiembrie 1667 de capitanul Florea si sotia sa Safta la Cernica în aceeasi zona, în imediata apropiere a celui vechi. Un document de la 1749, referindu-se, probabil, la un monah al schitului, aminteste de „Ionit Batin calugarul de la Brahasesti”.Asezamântul, care avea hramul „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului”, este pomenit si în anul 1809 într-un document care îl considera pe logofatul Constantin Palade ca restaurator si miluitor al schitului.Câtiva ani mai târziu, la 1817, voievodul Scarlat Callimachi daruieste fiului sau Alexandru mosia Toflea, pe care se afla si „schitul Tofle, unde se afla petrecatoriu si trei calugarasi“. Asezamântul se afla, deci, într-o stare de decadere, care se va accentua, probabil, si în anii urmatori, caci schitul se desfiinteaza, practic, înainte de 1859.Este singura manastire ridicata prin contributia unui rrom, Vasile, într-o localitate în care traieste o comunitate exclusiv de etnie rroma.Sfintirea locului si asezarea pietrei de temelie a sfântului locas realizându-se în 29 iunie 2002, de catre Chiriarhul Dunarii de Jos.Asezata într-un mirific cadru natural, aproape de vatra satului, manastirea este o bijuterie a arhitecturii stefaniene. Pravila manastirii, unita cu rugaciuni speciale pentru locuitorii rromi, se îmbina armonios cu activitatile desfasurate în Centrul de educatie si formare religioasa a copiilor rromi, precum si cu centrul social pentru saraci.

Categoria: Actualitate ortodoxa

Vizualizari: 602

Id: 42116

Data: Jul 3, 2014

Imagine: